Sunteti aici: Fabricat in Iasi»Archive for mai 2007

Archive for mai 2007

Marci romanesti

http://marcidesucces.sfin.ro/sumar-catalog.php

Firma care in 2005 a raportat un profit net mai mare decat cel al Antibiotice, Kosarom sau alti stalpi ai economiei locale a intrat recent pe piata exsovietica, intr-o republica foarte bogata in depozite de gaz metan si petrol

   Totalgaz lasi a intrat pe piata din Kazahstan 

   Compania ieseana Totalgaz a intrat pe piata instalatiilor de gaz din Federatia Rusa. Primul pas a fost inaugurarea unei statii de reglare-masurare in Kazahstan. “Statia are o capacitate de 30.000 de metri cubi pe ora. A fost o lucrare dificila pentru ca trebuie sa faca fata unor temperaturi foarte diferite. Clima este desertica, iar diferenta de temperatura intre iarna si vara ajunge la 80 de grade”, a explicat Adrian Coca, director comercial al Totalgaz. Dupa cum arata sefii Totalgaz, patrunderea pe piata fostelor state sovietice este solutia pentru a obtine profituri importante in anii urmatori. “Companiile straine din domeniul instalatiilor pentru gaze vad in Romania o cale de acces spre marea piata a Rusiei. Concurenta va fi din ce in ce mai acerba, iar noi incepem sa ne orientam si spre aceasta piata de desfacere”, a mai spus Coca. Totalgaz a construit si cea mai mare statie de reglare-masurare gaze din Romania. Statia cu o capacitate de 210.000 metri cubi pe ora este construita la Chiscani, linga Braila. “Este o statie complet automatizata, cea mai mare din tara, pe care am realizat-o pentru Distrigaz Sud”, a sustinut Adrian Coca. (A.B.)

Jurnalul de Est: Brandurile cu care se lauda Iasul

 

Cotnari, Kosarom, Antibiotice, Polirom, Iulius Mall sau Casa Auto sint doar citeva nume iesene de top. Numele acestor firme au trecut de mult granitele judetului, atit timp cit infrunta cu succes concurenta la nivel national.

     Construirea unui brand cere timp. Timp pentru ca acesta sa dea roade. Si da roade nu numai atragind vinzari, dar si cele mai bune talente de pe piata. Si mai important este insa gradul in care un brand este adevarat cu el insusi. Cotnari, Iulius Mall, Polirom si Kosarom sint printre cele mai cunoscute nume din Iasi care au depasit granitele orasului. Consultanta de brand le-ar aduce firmelor venituri de aproximativ 2,5 pina la 3 milioane de euro, potrivit estimarilor specialistilor. Daniel Mogosanu, directorul de Marketing din cadrul firmei de consultanta Addvances Iasi, sustine ca un studiu de brand depinde foarte mult de arealul geografic cercetat si de volumul esantionului. „La nivelul Iasului, un studiu de acest gen costa intre 2.000 si 4.000 de euro. Companiile care ni se adreseaza o fac pentru ca au nevoie. Pentru un studiu la nivel regional se poate ajunge la preturi si pina la 8.000 de euro. Aceste studii includ si alte module de cercetare. Anual, numai in zona Moldovei implementam peste 20 de studii de evaluare a marcilor de companii sau produse!”, a spus Mogosanu. Pentru producatorul de medicamente aflat inca in proprietatea statului, colaborarea cu Grapefruit pentru rebranding a adus cresterea valorii de piata a companiei. Aceasta este estimata acum la aproape 200 de milioane de euro, de 40 de ori mai mare decit ultima evaluare, realizata in urma cu opt ani. In 2005, compania ieseana de medicamente a efectuat o lucrare de reorganizare a imaginii. „Costurile totale au fost de aproximativ 100.000 de euro!”, a spus Ioan Nani, directorul Antibiotice Iasi. Valoarea numelui Antibiotice este cumulata cu cea a companiei de medicamente. Brand-ul ar putea fi evaluat la 300 de milioane de dolari, valoarea actiunilor companiei la bursa.

     Kosarom a depasit granitele Moldovei

     Grupul Kosarom estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 52 de milioane de euro. Pentru companie, brand-ul care are acelasi nume, respectiv Kosarom, nu inseamna numai identitate verbala, vizuala, design de ambalaj si respectarea unei strategii. Brand-ul mai reprezinta calitatea produselor si preparatelor din carne certificata de consumatori. „Promovarea numelui Kosarom are in spate investitii in tehnologie si calitatea produselor de ordinul a milioane de euro anual. La acestea se adauga reteaua de transport si distributie. Actiunile de marketing si de promovare se situeaza la cel putin un milion de euro anual!”, a declarat Elena David, directorul de marketing din cadrul Grupului Kosarom. Conform conducerii, firma vrea sa ramina cel mai puternic brand din Moldova. In acceptiunea companiei, brand-ul nu se limiteaza la cele citeva sute de mii de marci inregistrate in Romania. Valoarea brand-ului este data de capacitatea sa de a influenta procesul de cumparare. Desi lansat pe piata in perioada in care in Romania nu se vorbea despre brand-uri, ci despre marci, procesul de branding a respectat toate etapele necesare, reusind sa se pozitioneze in mintea consumatorului. Pentru ca una dintre legile branding-ului spune ca puterea unui brand este invers proportionala cu extinderea lui, Kosarom a incercat sa se pozitioneze in Moldova. O cercetare cantitativa ISRA Center Marketing Research, referitoare la piata mezelurilor din Romania, realizata in a doua jumatate a anului 2006, arata ca Grupul de firme Kosarom este brandul numarul 1 al Regiunii de Nord-Est a Romaniei. Kosarom ocupa primul loc ca marca moldoveneasca in topul preferintelor consumatorilor. La nivel national, produsele Kosarom ocupa locul al cincilea in clasamentul preferintelor producatorilor de mezeluri. Potrivit aceluiasi studiu, Kosarom este cea mai cunoscuta marca moldoveneasca de mezeluri.

     Iulius Mall, sub semnatura lui Iulian Dascalu

     Iulian Dascalu, proprietarul si directorul general al Iulius Mall, crede ca pozitia privilegiata pe care o are acum Iasul pe granita de Est a Uniunii Europene va atrage in urmatorii cinci ani un val de investitii. „Aici am dezvoltat un mall de care sint foarte multumit, ca si de cel de la Timisoara, dar scopul meu este sa fac o retea de mall-uri, nu sa ma impart intre multe business-uri! La Suceava voi investi 100 de milioane de euro, urmind sa ma uit la celelalte orase cu minim 150.000 de locuitori, unde sa aduc un Iulius Mall!”, a declarat Iulian Dascalu.

     Cotnari, un vin nobil

     Investitia in crearea si dezvoltarea brand-ului Cotnari este indelungata, existind o multitudine de mijloace si cai de dezvoltare. Orice plus de imagine trebuie sa se cuantifice in cresterea vinzarilor si a notorietatii companiei. „Actionarii sint si salariati, iar relatia cu firma este una si sentimentala. Este ceva ce apartine locului brand-ul Cotnari”, a declarat Anghel Laurentiu, director de marketing in cadrul Cotnari SA. Conform conducerii, bugetul de marketing anual este de un milion de euro. Firma are in lucru o evaluare a brand-ului si a marcilor Cotnari.

     Brand prin asociere

     Succesul unei afaceri se poate consolida pe piata si prin asocierea cu alte nume cunoscute, cum este situatia Grupului Tester-Casa Auto. Bogdan Pitigoi, directorul grupului Tester, isi coordoneaza afacerea din Iasi. Dupa ce a dat lovitura in 2004 si 2005, cind vinzarile de masini au crescut cu 70-80% de la un an la altul, ajungind pina la 7.000 masini pe an in 2006, Bogdan Pitigoi a trecut la o alta etapa. A investit patru milioane de euro intr-un show-room Daimler-Chrysler de 1.000 mp, iar, in anii urmatori, vrea sa aiba 15 astfel de complexuri in toata regiunea Moldovei.
de ROXANA NICHIFOR
Sursa: Jurnalul de Est
  

Fabricat in Iasi in 1982

„Va rog vizitati adresa „http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:ExperimentTORIS.JPG
unde am prezentat rezumativ experimentul meu TORIS (‘fabricat inIasi in 1982) care valorifica Efectul PROCOPIU (‘fabricat’ in Iasi in 1930) si repune in discutia fizicienilor afirmatia uitata, a lui OERSTED din 1820 asupra formei spirale a campului magnetic .”
Iasi 22 mai 2007
ing.Nic.N.Vlad

Aragazurile Maxwell, Hott, Nr. 1 si FOCUS fabricate in Iasi...

Marcile create de hypermarketuri nu atrag cumparatori

de Mariana Baciu

Produsele oferite de centrele comerciale sub branduri proprii se diferentiaza de celelalte marfuri prin pret mic.
Cu toate ca tendintele arata o deschidere a romanilor catre formele moderne de retail, se pare ca nu toate „modelele” aduse de marii giganti internationali de pe aceasta piata se bucura de succes.

Studiul Shopper Trends, realizat de compania de cercetare a pietei Nielsen Romania, arata ca marcile proprii ale marilor lanturi comerciale continua, ca si in anul anterior, sa fie insuficient cunoscute de romani.

Potrivit studiului, marcile proprii au inceput sa fie prezente in cantitati mai mari in cosul de cumparaturi al romanilor, comparativ cu anul anterior. Cu toate astea, inca nu se bucura de notorietatea pe care acestea o au in alte state europene.

Astfel, studiul Nielsen Romania evidentiaza ca 11% din romani nu cunosc nicio marca privata comercializata de retaileri, iar 38% au declarat ca nu cumpara astfel de marci. Asadar, fata de anul 2005, procentul romanilor care nu cumpara deloc produse vandute de retaileri sub marca proprie s-a diminuat cu 16%. Totodata, procentul persoanelor care cumpara astfel de produse a crescut de la 46%, in 2005, ajungand la 62%, in 2006. Cercetarea arata ca, la nivelul anului 2006, cea mai cunoscuta marca privata din Romania a fost ARO, marca grupului Metro Cash and Carry, urmata de Clever – marca Billa si Metro Quality, marca a grupului Metro.

Marcile proprii sau politica preturilor reduse
„Prezenta marcilor private nu influenteaza cumparatorii romani in alegerea magazinului preferat. Acestia sunt inca deschisi, asimileaza fara prea mari critici experienta comertului modern sau pur si simplu percep aceste elemente ca fiind in mod egal acoperite de toti jucatorii din aceasta piata”, a declarat Bogdana Baltasiu, client service manager in cadrul Nielsen Romania. De asemenea, studiul releva ca marcile proprii ale retailerilor care pot avea succes mai mare la cumparatori sunt cele din categoria produselor alimentare, indicate de 59% din repondenti, urmate de produse de larg consum din hartie 58%, produse pentru ingrijirea locuintei si cele de ingrijire personala. Studiul a fost realizat in noiembrie 2006, pe un esantion de 1.100 de repondenti din mediul urban.

Aparute ca urmare a concurentei acerbe de pe piata de retail, produsele oferite sub marcile proprii se diferentiaza de produsele similare comercializate sub marci consacrate, in special prin pretul la care sunt comecializate. „Pretul este principalul factor de diferentiere. Nr.1 este marca cea mai ieftina, insa produsele comercializate sub acest brand poarta garantia calitatii Carrefour”, explica Andreea Mihai, marketing manager Carrefour Romania.

Potrivit Andreei Mihai, portofoliul de produse Marca  Nr. 1 cuprindea, la nivelul lunii mai a anului 2007, aproximativ 800 de sortimente, iar intr-un magazin se vand lunar 500.000 de produse.

In 2006, Carrefour a vandut in medie peste 5.000.000 de unitati din produsele Marca 1 intr-un magazin,  ponderea acestora in vanzarile totale fiind de aproximativ 5% pe categoria food”, a precizat Mihai.

Alaturi de Marca 1, Winny (Cora), ARO (Metro) si Clever (Billa) sunt alte branduri proprii ale retailerilor pe care le vedem de cate ori mergem la cumparaturi.

Cea mai cunoscuta marca proprie a grupului Cora -Winny – a fost lansata pe piata romaneasca in anul 2005. Azi Metro prezinta in fata clientilor un numar important de marci proprii, dintre care cea mai cunoscuta pe piata romaneasca este marca ARO, aceasta fiind de altfel indicata de catre consumatori drept cea mai cunoscuta marca proprie a retailerilor. La magazinele de tip discount ponderea acestor branduri din totalul produselor oferite este mai mare.

Brandurile proprii rotunjesc veniturile producatorilor romani
Pentru a oferi respectivele produse la preturi competitive, majoritatea retailerilor au declarat ca prefera sa colaboreze cu producatori romani.

Petronel Apostol, directorul comercial al companiei Omega Tehnoton Distribution Iasi – firma care produce aragazuri marca Focus pentru grupul Metro -, a declarat pentru „Adevarul” ca ponderea livrarilor acestor produse in cifra de afaceri lunara a companiei a crescut, de la 7%, in 2003, la 23%, la finele anului 2006, in conditiile in care compania a inregistrat din productia de aragazuri o cifra de afaceri de peste sapte milioane euro, in 2006.

„Livrarile de produse sub marci proprii ale retailerilor sunt avantajoase pentru producatorii autohtoni, pentru ca, in general, retailerii solicita cantitati mari, cu toate ca oferim discounturi mari acestea sunt, totusi, rentabile. Ne aliniem tendintelor din piata, de dezvoltare a marilor retele comerciale, in defavoarea magazinelor specializate, mici”, considera Petronel Apostol.
El a adaugat ca Tehnoton a livrat pentru Carrefour aragazul Marca Nr. 1, cu patru arzatoare, in perioada august 2004-februarie 2005, numarul de aparate livrate lunar fiind de 300 de bucati. ÃŽn prezent, compania nu mai livreaza astfel de produse pentru magazinele Carrefour”, a precizat oficialul companiei Tehnoton.

Apostol mai spune ca o pondere mai mare in cifra de afaceri realizata de companie au avut-o aragazurile marca Focus, comercializata de Metro, acestea cifrandu-se la 11.000 de bucati, la sfarsitul anului 2006. Pe langa marca Focus, Tehnoton livreaza de aproximativ o luna si aragazuri marca Hott tot pentru grupul Metro. Compania Tehnoton produce si aragazuri marca Maxwell, marca proprie a grupului Rombiz.

Sursa: Adevarul

   

 

Ieseanul: Despre brandul Iasului

Orasul fara numeIn toamna anului 2005, Pre­fectura s-a gandit ca Iasul are nevoie de un „nume de scena”, sonor si usor de tinut minte. Altfel spus, in limbajul advertiserilor, Iasul avea nevoie de un brand care sa-l reprezinte in mediile de afaceri, cultura­le, politice. Proiectul, entuziast si provocator, a ramas la sta­diul de ciorna prafuita, uitata in fisetele Casei Patrate.

Ruinele „capitalei culturale”
De ce ar fi avut nevoie lasul de o alta emblema decat cea arhicunoscuta, de „capitala culturala” a Romaniei? In primul rand, aceasta imagine nu mai are substanta. Specialistii spun ca acest atribut a dispa­rut odata cu mutarea revistei Viata Romaneasca la Bucuresti si moartea lui Toparceanu, ran­gul de Mecca spirituala deve­nind astfel o legenda. In al doi­lea rand, prezentul cultural al lasului nu reuseste sa recupe­reze din fastul pierdut. Un Pa­lat al Culturii macinat de afa­ceri oneroase, un Teatru Na­tional care lipseste de ani buni de la premierile UNITER, un director de Ateneu hartuit de administratia locala nu repre­zinta deloc semnele unei vieti culturale efervescente.
 
Acum nu e momentul
Daca nu prin cultura, atunci prin ce poate lasul sa se remar­ce? Initiatorii proiectului de branduire a orasului nu au ga­sit inca un raspuns viabil la aceasta intrebare. Mai mult, re­prezentantii Primariei sustin ca este prematur sa se puna o eticheta lasului, atata timp cat nu este finalizata strategia „Orizont 2020”, prin care se va contura un cu totul alt chip al urbei. „Pro­babil ca la sfarsitul lunii iulie, vom definitiva proiectul Ori­zont 2020. Asadar, nu putem da o identitate lasului in 2007, ata­ta timp cat el va arata mult schimbat peste 10-15 ani”, spu­ne Cosmin Coman, directorul de comunicare al Primariei.

Advertiserul asteapta
Nici dinspre Grapefruit Design, agentia de advertising implicata in acest proiect, me­sajele nu sunt foarte incuraja­toare. „In acest moment nu avem informatii despre proiectul brandului Iasi, deoarece nu am mai discutat cu autoritatile pe acest subiect. Presupun ca e inca in faza de intentie, fara a se fi demarat si, cu atat mai putin, sa se fi concretizat vreo actiune”, declara Marius Ursache, Chief Creative Officer la Grapefruit. Agentia ieseana nu a avut la indemana materia prima cu care sa lucreze. „Pen­tru a defini un mesaj, concept, si in cele din urma o strategie e nevoie in primul rand de o baza de referinta – de un stu­diu mai complex, pe mai mul­te publicuri (locuitori, factori de decizie din zona guverna­mentala/administrativa, afa­ceri, cultura, turism, educatie, precum si publicuri externe din alte zone ale tarii). Un ase­menea studiu nu exista pana in momentul de fata, din cate stiu”, explica Ursache.

Banii se intorc inzecit
Daca macar din punct de vedere al organizarii lucrurile ar fi urnite din loc, investitiile ulterioare nu ar fi deloc de ne­glijat. „Un proiect la care par­ticipa Primaria, impreuna cu un grup de lucru in care sunt inclusi factori de decizie din diferite compartimente, sub in­drumarea unei companii spe­cializate in branding de loc, poate costa intre 200.000 si 400.000 euro pentru consul­tanta si strategie. Costurile sunt insa mult mai mari la ni­velul implementarii in actiuni­le si compartimentele relevan­te pentru oras, unde pot ajun­ge la ordinul milioanelor de euro”, spune Ursache. Tot el este de parere ca investitia se va amortiza. „Odata cu dema­rarea proiectului si conturarea unui brand solid, costurile se pot acoperi din veniturile adu­se de imaginea creata. Cu alte cuvinte, de la un punct incolo proiectul se autofinanteaza, insa e nevoie de implicare, rab­dare si perseverenta.”

Marca de marca
Orase importante din lume si-au creat branduri solide in timp. De treizeci de ani, „I Iove New York” reprezinta imaginea metropolei americane. Emblema de netagaduit a Parisului este „Orasul luminilor”, in timp ce Pittsburgul a fost recunoscut multa vreme drept „Orasul otelului”. Chicago este supranumit „Windy City (Orasul vanturilor), Amsterdam este „Venetia Nordului”, Stockholm poarta renumele de „Frumoasa pe apa”, iar Sankt Petersburg este recunoscut drept „Orasul palatelor”.
 „Le-am propus tuturor celor implicati sa cadem de acord in privinta crearii unei asociatii care sa poata atrage fondurile necesare. Din pacate, toate intalnirile la care am participat avut doar un rol pur informativ, fara a se lua decizii concrete”
Nicu Paduraru, prefect Iasi
Sursa: http://www.ieseanul.ro
 

Jurnalul de Est: Vinul si medicamentele, cele mai bune marci iesene

  Doua marci de vin si una de medicamente se claseaza pe primele locului al topului celor mai cautate brand-uri iesene, top realizat la solicitarea cotidianului nostru de catre specialistii in branding de la Grapefruit. Potrivit reprezentantilor firmei iesene, primele trei locuri se detaseaza clar de restul companiilor care intra in acest clasament prin programele de marketing mult mai active ale acestor firme. „Pe primul loc as clasa firma Antibiotice. Sunt cunoscuti atat in tara, dar mai ales in strainatate. Mai mult, spre deosebire de ceilalti agenti economici, ei se preocupa de procesul de branding. Pe locul doi se situeaza cei de la Cotnari, iar, pe trei, firma Bucium. Totusi, in ceea ce priveste produsele celor de la Cotnari, pot spune ca inca sunt administrate ca produse, nu drept brand-uri”, este de parere Stefan Liute, Strategy Director la Grapefruit.

  Moda, pe ultimul loc in top 10

  Stefan Liute considera ca intre primele trei pozitii ale topului si restul clasamentului exista o distanta destul de mare si aceasta datorita diferentelor in ceea ce priveste strategiile de marketing ale firmelor respective. „Pe locul patru se claseaza, in topul nostru, uleiul Unirea, pe cinci – Roton, firma de media si entertainment. Urmeaza Universitatea „Al.I.Cuza”, care este un brand academic recunoscut nu numai in tara. Pe pozitia a saptea vine Omega Tehnoton, dar, ca si in alte cazuri, aici se face un marketing relativ timid, mai mult un management de produs. Kosarom se situeaza pe treapa a opta a clasamentului, dar aici deja vorbim despre un brand cu infuenta la nivel regional. Urmatorul loc in top este detinut de cele mai importante reprezentante ale modei iesene. Este vorba despre Irina Schroter si Nichi, firma a carei imagine este Monica Barladeanu”, a adaugat Stefan Liute.

  Banii sau vechimea?
  Ce conteaza in crearea unui brand: banii sau timpul? Este o intrebare pe care i-am adresat-o lui Stefan Liute, specialist in branding. Potrivit lui, investind multi bani, dar si avand la dispozitie angajati profesionisti pe acest sector, poti crea intr-un timp relativ scurt un brand puternic. „Consider ca, in egala masura, in crearea unui brand conteaza atat timpul, cit si banii investiti. Totusi, daca scoti pe piata un produs, ai un brand manager care are la dispozitie si multi bani pe care sa ii investeasca in branding, atunci, intr-un timp relativ scurt, aproape cinci ani, acesta ar trebui sa creeze un brand de aceeasi valoare cu Antibiotice, de exemplu”, considera Liute. Acesta este de parere ca, „acum, suntem la inceput in acest sector la nivel local” si, astfel, mai este loc de imbunatatiri. In opinia sa, se mai poate lucra la serviciile profesionale, de orice natura, cat mai inalt calificate.

  Ce este branding-ul si brand-ul

  Potrivit specialistilor, branding-ul poate fi inteles mai bine asociat cu termenul de „diferentier”, procesul prin care produsul „aruncat” pe piata face diferenta prin celelalte de acelasi tip. „Intr-o definitie tehnica, dar simpla, branding-ul este un proces utilizat de organizatii, fie ele formale sau informale, comerciale sau non-profit, pentru a obtine un avantaj competitiv si durabil, prin diferentiere. Atributele ce diferentiaza un brand le furnizeaza detinatorilor acelui produs satisfactii si beneficii pe care acestia le recompenseaza financiar sau in alt mod”, spune Andrei Botez, designer la Grapefruit. De asemenea, designer-ul iesean este de parere ca brandul poate fi definit ca un produs, serviciu, persoana, grup de persoane sau loc indentificabil, imbunatatit astfel incat cumparatorul sau utilizatorul percep valori adaugate, unice, care se potrivesc perfect nevoilor lor”.

Sursa: Jurnalul de Est

Cele mai tari marci din Romania

Valoarea celor mai importante 50 de marci romanesti depaseste doua miliarde euro.

Valoarea cumulata a celor mai importante 50 de marci romanesti depaseste doua miliarde de euro, cele mai numeroase branduri provenind din domeniul bancar, alimentar si de retail, potrivit unui clasament realizat de catre compania de consultanta Brandient si firma de cercetare D&D Research. Aceasta este prima editie a topului, realizat pentru revista Business Week Romania. Valoarea brandului a fost definita ca valoarea neta actualizata a fluxurilor de numerar generate de marca respectiva, calculata la 1 ianuarie 2006. Autorii au luat in calcul mai multi factori, precum forta financiara demonstrata in piata, respectiv evolutia vinzarilor in anul 2005, perspectivele de crestere a categoriei sau industriei respective in perioada 2006-2008. Ca rata de risc a fost luat in considerare randamentul eurobondurilor cu scadenta cea mai lunga emise de Romania. De asemenea, s-a tinut cont de un indice de brand equity, obtinut prin prelucrarea si indexarea rezultatelor unei cercetari nationale de piata efectuata de firma D&D Research in 22 de categorii distincte, acoperind peste 200 de branduri romanesti. Autorii topului nu au calculat valoarea de vinzare a brandului, subliniind ca aceasta depinde si de alti factori. Primul loc este ocupat de Dacia, cu o valoare de 387,4 milioane de euro, dupa care urmeaza Banca Comerciala Romana, care valoreaza 355,6 milioane de euro, si BRD-Groupe Societe Generale – 208,3 milioane de euro. Printre primele zece marci mai sint Petrom, pe locul patru, cu o valoare a marcii de 86,4 milioane de euro, in timp ce pozitia a cincea este adjudecata de Sensiblu, lantul de farmacii operate de firma A&D Pharma, cu 82 milioane euro. Locurile urmatoare sint ocupate de Rompetrol – 72,5 milioane de euro, Cristim – 62,8 milioane de euro, Asirom – 60,9 milioane euro, Altex – 59,4 milioane de euro si Domo – 41,4 milioane de euro. Alte branduri incluse in top sint Banca Transilvania, Flanco, Mobexpert, Romstal, Poiana, CEC, Leonardo, Aldis, Borsec, Bergenbier etc. „Din acest top reiese ca romanii mananca mult salam, beau multa bere, iau credite si se plimba mult cu Dacia. Speram ca anii viitori sa avem o alta configuratie a acestui top si sa fie prezente si marci din alte domenii”, a declarat, la prezentarea topului, Aneta Bogdan, unul dintre fondatorii firmei brandient.

Sursa: ZiaruldeIasi

Pages:12Next »