Sunteti aici: Fabricat in Iasi»fabricatiniasi

fabricatiniasi

Iasul are o firma ce domina 75% din piata nationala de profil

Firma in cauza este Electra si realizeaza 97% din venituri in afara Iasului, dar plateste la noi in oras impozite lunare de aproape 100.000 de euro 

Va vine sa credeti? Iasul are o firma ce domina copios intreaga Romanie. Electra Iasi este firma care, in cativa ani a cucerit toata tara, avand la aceasta ora 75% din piata nationala de interfoane. Iar de anul viitor Electra se extinde si in afara tarii. „Ne intereseaza piata UE. Avem deja solicitari pentru 2008 de la un partener belgian care s-a declarat extrem de multumit de videointerfonul dezvoltat de noi”, povesteste mandru, managerul Electra, Marian Berdan.

Electra construieste deja „casa inteligenta”
Dupa ce a cucerit tara cu interfonul, Electra a dezvoltat in 2007 produse care sa se integreze in conceptul  „casa inteligenta”. „Avem interfoane special concepute pentru centrele rezidentiale care se ridica peste tot in Romania, dar si pentru ansamblurile luxoase de locuinte din UE. Aceste interfoane sunt inteligente, pot fi programate sa schimbe temperatura casei pe perioada cat proprietarul e plecat la serviciu, au memorie video, deci poti vedea cine te-a cautat cat ai fost plecat, poti activa serviciul de alarma si poti asigura supravegherea video a intregii curti, in cazul caselor”, anunta Marian Berdan.
 
Produse noi, recunoscute si in SUA
Revolutionarul manager de la Electra se mandreste si cu doua noi produse de nisa, produse care, estimeaza Berdan, vor face rapid cariera. „Orice produs electronic are nevoie de placute de circuit imprimat, iar noi deja producem in serie asa ceva. Cererea e atat de mare, incat aproape ca ne copleseste. Ca sa va dati seama cum creste piata, in 2004, toata sectia noastra axata pe asa ceva lucra 100% numai pentru interfoanele noastre, iar acum, la o productie de cateva ori mai mare de interfoane, aceeasi sectie lucreaza doar 20% pentru noi, restul e directionat spre circuitele destinate clientilor interni si externi”, explica Berdan.
Un alt produs de nisa dezvoltat recent de Electra este ansamblarea de componente electronice. Pentru ambele produse au fost obtinute certificate UEL, atestate care costa 5000 de euro si sunt solicitate expres de piata americana. „Suntem singurii din Romania cu aceasta certificare”, se lauda Berdan.
De ce era nevoie de UEL? „Produsele noastre sunt inglobate in aparaturi sofisticate, folosite la supraveghere in tuneluri, in mijloace de transport in comun. si americanii cer pe tot produsul aceasta certificare, deci am fost obligati ca pentru particica noastra sa facem acelasi efort”, explica Berdan.

Cum a inceput totul
Electra este o firma 100% privata, infiintata in 1991 si dezvoltata de Marian Berdan. Inginer electronist de meserie, Berdan este un tip care a crezut de la bun inceput in steaua lui, desi primii ani de afacere au fost dezamagitori. A plecat la drum cu 7 colegi, au dezvoltat produse electronice pentru industrie, dar nimeni nu le cumpara, asa ca Berdan a fost abandonat rapid de parteneri. ”in 1992 m-au lasat balta, ba unii prieteni imi si recomandau sa o las moarta cu productia si sa ma apuc de comert. Vedeam si eu cum un simplu tonetar isi lua intr-un an apartament si masina, dar eu am continuat sa cred ca productia e viitorul”, isi aminteste Berdan.
Sustinut doar de sotie si 2 ingineri care au crezut in el, Berdan s-a mai chinuit pana in 1995 proiectand si construind tot felul de aparate pe care piata nu le platea.

Soarele a rasarit in 1995
Momentul care avea sa marcheze destinul Electra a fost in 1995, cand a realizat primul interfon. A fost o intamplare, lucru pe care Berdan nu se sfieste sa-l recunoasca. „Doctorul Untu a venit la sediul nostru si a cerut de mai multe ori sa-i realizam un interfon la blocul de langa Hala Centrala in care locuia. El si vecinii sai erau satui de vagabonzii care se aciuiau prin scara blocului. A tras de mine de cateva ori si, desi initial nici macar nu aveam idee ce trebuie sa fac, am scos-o la capat”, povesteste Berdan. Cateva luni s-a chinuit sa perfectioneze interfonul, iar apoi a dat drumul la productia de serie. Au venit noi probleme, legate de lipsa aparaturii, neseriozitatea furnizorilor s.a., dar banii au inceput sa curga.

in 10 ani a cucerit Romania
Din 1996 si pana acum Electra a dezvoltat mai multe modele de interfon. Toate au fost insa peste tot ceea ce se gasea pe piata, asa ca acum sigla Electra este pe 75% din blocurile romanesti care au interfon.
Bazandu-se pe acest produs, Electra a crescut constant, nemteste, asa cum managerul ei a programat-o. Acum firma ajuns la o cifra de afaceri anuala de 5 milioane de euro si o valoare de piata ce trece de 10 milioane de euro. „Nu am facut niciun audit superprofesionist, dar valoarea afacerii, activele existente, brandul si ritmul de dezvoltare ne asigura usor o valoare de piata de minim 10 milioane euro”, spune Berdan.

Cum a aparut aceasta oaza tehnologica in Iasi
„Cercetarea e baza, fara ea nu ai niciun viitor”, spune Berdan apasat. Electra investeste anual minim 200.000 de euro in cercetare, avand un departament special pentru acest lucru. in plus, permanent se cumpara softuri speciale pentru cercetare, aparatura noua, oamenii sunt trimisi la traininguri de specialitate. „Multi mi-au zis ca ingrop banii asa, ca poate nu obtinem niciun produs revolutionar in 5 ani, dar eu cred ca aici e viitorul”, spune hotarat Marian Berdan. incapatanarea vine din faptul ca el insusi este un inventator. „Avem pana acum 2 brevete si 4 certificate de proprietate intelectuala, documente care ne-au fost de mare ajutor”, spune Berdan.

A dat in judecata statul roman la CEDO
Tot din cauza inventiilor se judeca la Strasbourg cu statul roman. „Pentru ca am facut mai multe inventii, legea mi-a permis sa nu platesc impozit pe profit in anii 1997, 1998 si 1999. Apoi legea s-a schimbat si am platit impozit pana in 2002. Din acel an, legea a revenit la prevederea initiala conform careia inventatorii beneficiaza de 5 ani de scutire. Am cerut si OK-ul de la OSIM, asa ca in 2003 si 2004 nu am platit impozitul pe profit. Finantele mi-au dat descarcarea, dar in 2005 s-au rasucit si mi-au impus plata urgenta a 10 miliarde de lei, pe motiv ca am ocolit taxele”, povesteste Berdan. A dat statul in juudecata si a castigat la Iasi, Finantele au facut recurs si inalta Curte de Justitie si Casatie au dat dreptate statului exact pe motivatia Finantelor. Furios, Berdan s-a adresat CEDO. „Daca eu platesc in fiecare luna aproape 3 miliarde impozite si taxe, daca eu nu am nicio datorie catre tara, de ce m-au scos datornic? Pentru asta si pentru ca mi-a fost incalcat dreptul meu la dividende, drept recunoscut de lege, am dat statul roman in judecata la CEDO si cer despagubiri de 500.000 de euro”, spune Berdan

Se anunta salturi mari in timp scurt
Convins ca afacerea sa a luat definitiv aripi, Berdan calculeaza de pe acum pasii pentru urmatorii 3 ani. „Avem 4000 mp de spatii, dar pentru 2010 ne vor trebui macar 10.000 de mp. Cred ca vom construi o hala noua, una pe verticala, pentru ca in aceasta bransa trebuie sa lucrezi pe principiul bandei transportoare”, spune managerul Electra.
Dupa ce calculeaza necesarul de spatii, Berdan explica si ce va face acolo: „trebuie sa automatizam cat mai mult din procesul de productie. Marim astfel eficienta, iar oamenii se vor ocupa numai de supravegherea procesului de productie. Asa putem rezista in mod cert concurentei chineze”.
in ideea extinderii, Electra a facut deja pregatiri pentru obtinerea de la UE a unei finantari de 2,5 milioane euro in 2008.

Sursa: www.iasicastiga.ro

Iasul nu se vede

           Au trecut deja trei ani de cand am plecat din Dulcele Targ spre Micul Paris si tot trei de cand prietenii ramasi acasa ma intreaba cum se vede Iasul dinspre Capitala.
           Raspunsul meu e mereu acelasi si e mereu trist. Iasul nu exista la Bucuresti, nu exista nici in restul tarii. Nu se vede asa cum ne-am dori, cel putin. Nu e vizibil pe masura pretentiilor intelectualilor si politicienilor care ne conduc.
         Capitala culturii? Pai asta e Sibiul, ar raspunde un “mitic”, mirat de o intrebare atat de banala. Teatrul National? Desigur, e amplasat in Piata Universitatii. De ce, exista unul si la Iasi? Teiul lui Eminescu, bojdeuca lui Creanga, Bolta Rece? Da, starnesc ceva rezonante, dar sa fim seriosi, nu e meritul nostru, ci al unei istorii darnice. Numai istoria a mai ramas din gloria Iasului.
         Spuneam ca orasul nu se vede asa cum ne-am dori. De vreun an, doi incoace, insa, se vede cum nu ne-am dori. Dintre contemporani, vocea ieseana cea mai vizibila, despre care stie si ultimul golan din Ghencea, este cea a lui Ionut Popa, antrenorul echipei de fotbal Politehnica. Personaj simpatic Popa, dar iesirile pe televiziunile centrale numai favorabile nu sunt pentru imaginea Iasului. Cand nu se scuza pentru o noua infrangere a echipei, de cele mai multe ori rusinoasa, antrenorul fie ameninta jucatorii cu bataie, fie le promite sange, degeaba, celor de la Steaua.
         Urmeaza apoi pe un podium al dezonoarei, marele politician bahluiano-dambovitean Relu Fenechiu, la egalitate cu oamenii sai: mazeta de la Justitie, Tudor Chiuariu, si fostul sef de santier Cristian Adomnitei, amplasat bizar in postul de ministru al Educatiei care nu stie sa numere stele. Cand cei trei ies la televizor, eu ma fac mic, mic de tot, ma inrosesc si caut sa nu-i dau ocazia vreunui coleg ratacit sa faca legatura ca ei sunt din acelasi oras cu mine.
         in fine, Dulcele Targ mai apare pe buzele valahilor in ordinea urmatoare: cand Iulian Dascalu face nunta la Florenta, cu mitropolit, sau deschide mall, cand moare alt soldat in Irak ori Afganistan sau cand taranii, nelipsiti actori in stirile de la ora cinci, isi vand vacile, de foame.
          Ma veti intreba unde e Gheorghe Nichita in acest empiric clasament, unde e primarul puternic, liderul regional de provincie, Politicianul, acest Moise al inundatiilor care ne-a salvat orasul prin forta bratelor? Nu stiu, sincer. Colegii mei din presa bucuresteana, chiar cei bine pregatiti, va vor spune mai repede numarul mortilor din Irak si numele rudelor acestora, decat sa descrie, fie si cu precizie minima, vreo fapta mareata a primarului. Lasa ca nici nu prea sunt.
          Fac o precizare, inainte de a arunca vreun patriot cu piatra in  mine. Prin tot ce am afirmat mai sus nu vreau sub nici o forma sa diminuez importanta Iasului – orasul in care m-am nascut si pe care il iubesc. Nici nu sustin ca recunoasterea bucurestenilor e o conditie necesara de validare a calitatii si valorii noastre. Declar doar ca atata vreme cat pe Dambovita se invart marile jocuri politice, se impart banii adevarati si se distribuie deciziile grele, imaginea si prezenta Iasului in Capitala e esentiala pentru bunastarea iesenilor.
          Iar cata vreme autoritatile si oamenii de afaceri ieseni doar plang muiereste ca ne iau altii fata, dar nu fac nimic sa se bage mai in fata la coada pentru bani si investitii, nici dumneavoastra, nici parintilor mei nu le va fi mai bine in Iasi. Cat timp “bravii” politicieni locali nu vor intelege ca trebuie sa culeaga singuri merele din copac, cat sunt mari si zemoase, nu sa astepte lenes si incompetent sa cada de la sine dinspre Bucuresti, scovilgite si cu viermi, nici dumneavoastra, si nici parintii mei nu vor trai intr-un oras prosper. 
                                                                      Razvan Chiruta

Nota: Unii ar spune ca Iasul se vede de anul asta cu Cristian Mungiu, regizorul care a castigat primul “Palm D’or” pentru Romania. Se vede, dar putin. De cele mai multe ori, doar iesenii stiu ca Mungiu e iesean. Pentru ceilalti e un regizor roman si restul nu mai conteaza. Mungiu nu e inca un brand pentru Iasi.”

Text aparut pe www.iasicastiga.ro sub forma de editorial

Premiu la Olimpiada de Marketing pentru o studenta de la FEEA

Raluca Munteanu de la Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor (FEAA) a Universitatii „Al.I.Cuza“ (UAIC) a luat marele premiu la Olimpiada de Marketing 2007, desfasurata la ASE Bucuresti. De asemenea, Alexandra Horecica, tot de la FEAA, a obtinut locul I la aceeasi competitie. A doua editie a Olimpiadei de Marketing s-a desfasurat la Bucuresti, in perioada 16-17 noiembrie 2007.

Plan de etichetare "Made in EU" a produselor alimentare

Comisia Europeana intentioneaza sa introduca etichetarea „made in EU” (Fabricat in Uniunea Europeana) pentru produsele alimentare si pentru bauturi, anunta site-ul EUObserver.com

Medalie de argint pentru agentia ieseana Grapefruit

Agentia ieseana de branding Grapefruit a cistigat medalia de argint in Franta, cu brand-ul Transavia. Premiul a fost acordat la sfirsitul lunii trecute in cadrul singurei competitii internationale destinate designului de ambalaj – Pentawards 2007, iar agentia ieseana a fost unica cistigatoare la categoria sa. Noua medalie inscrisa in plamares urca Grapefruit in topul celor celor mai premiate agentii de branding din Romania, dupa distinctiile obtinute in acest an in Rusia si SUA.

„Pentru acest  premiu am concurat cu alte 400 de agentii din intreaga lume. In final, noi am fost singurii cistigatori la categoria design de ambalaj pentru produse din carne si peste, pentru care am concurat cu brandul creat pentru Transavia”, sustine Marius Ursache, seful departamentului de creatie din cadrul Grapefruit.

Echipa de creatie de la Grapefruit a lansat noua identitate a brandului Transavia in iunie 2006, iar pentru designul de ambalaj au mizat pe simtul artistic al reputatului fotograf Razvan Voiculescu, cu care au si colaborat la acest proiect. Designul de ambalaj nu este insa singurul element al proiectului care a adus premii agentiei iesene.

In acest an, acelasi proiect a obtinut premiul „Merit” in competitia internationala ReBrand 100 Award 2007, precum si o nominalizare la „Identity: Best of the Best 2007”.

„La Grapefruit credem foarte mult in designul unor solutii care sa duca la o diferentiere puternica in piata, pentru a asigura succesul comercial al brandurilor clientilor nostri. Un produs devine un brand puternic si viabil doar in momentul in care are si spune o poveste altfel decit toti ceilalti”, dezvaluie secretul succesului in branding Marius Ursache.

Creata in 1999, la initiativa a trei ieseni creativi, agentia de branding Grapefruit a ajuns in 2007 la un portofoliu de 100 de clienti, din 13 tari.

Sursa: ZiaruldeIasi

Proceduri simplificate de inregistrare comunitara a marcilor

Producatorii nu mai trebuie sa-si inregistreze marca in toate statele UE. Firmele iesene detin 2.384 de marci inregistrate la nivel national.

Cu 1.500 de euro si o cerere la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), patronii ieseni isi pot inregistra marcile in toate tarile Uniunii Europene.

Potrivit reprezentantilor OSIM prezenti ieri la Iasi, managerii obtin astfel un certificat prin care marca este protejata in UE. Proprietarii de posibile marci de circulatie internationala pot inlocui astfel vechea metoda de a-si inregistra marca in toate cele 26 de state ale UE prin intermediul unei institutii specializate.

„Ca urmare a integrarii in UE si a acordurilor intre statele membre, intreprinzatorii romani isi pot inregistra produsele ca marci traditionale cu o singura cerere si cu o singura taxa. Daca nici un stat membru nu se opune, marca va fi inregistrata in toate tarile membre, iar proprietarul va obtine un certificat cu care sa se prezinte in instanta daca ii sint incalcate drepturile”, a precizat Tatiana Radu, expert in cadrul serviciului de strategie marketing al OSIM.

Dupa cum au afirmat consilierii institutiei, marca este elementul de legatura intre produse si servicii si detinatorul acesteia. „Marca permite titularului investitii in publicitate, pentru a-si face cunoscute produsele, ca si investitii in calitate, pentru a creste increderea consumatorilor in acestea. Pe aceasta baza, titularul isi poate recupera investitiile facute in calitate si publicitate si isi poate creste profiturile. Titularul interzice astfel tertilor utilizarea acesteia fara consimtamintul titularului”, a explicat Constantin Cocos, seful serviciului de inregistrare marci al OSIM.

Potrivit statisticilor oficiale, Iasul este putin peste media pe judete la numarul de marci inregistrate la OSIM. Numarul total al marcilor inregistrate din judet este de 2.384, iar la nivel national exista aproximativ 65.000 de marci inregistrate. „Numarul de ordine la nivel national al marcilor inregistrate a ajuns la 85.000, dar multe nu mai exista in realitate. Alte 200.000 de marci din Uniunea Europeana sint protejate in Romania. Nu putem insa spune acum cite din acestea sint inregistrate si ca marci comunitare si nici in ce domenii sint cele mai mari”, a explicat Stefan Cocos, seful serviciului de inregistrare marci al OSIM.

La inceputul anului, „Ziarul de Iasi” a identificat 15 marci reprezentative din judet. In functie de notorietatea si de cifra de afaceri a respectivelor investitii, printre marcile importante ale Iasului se afla Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Irina Schrotter, Nichi Cristina Nichita, Grapefruit, Cotnari, Bucium, Antibiotice, Perdele Pascani, Ulei Unirea, Ravioli, Promilch lactate si tirgurile Camex.

Articol preluat din ZiaruldeIasi

Autor: Ancuta BALAN

Iesenii s-au intors cu sacul de premii de la SIMFEST

    Autor: Claudia CRAIU

    Marele premiu la cea de-a V-a editie a Festivalului Televiziunilor Locale si Producatorilor Independenti SIMFEST, de la Tirgu Mures, a revenit creatorilor independenti ieseni Alina Titei, Titus Ceia si Dana Ceia. Echipa Rofilco Film Studio, cea care a spart topurile de vizionari pe site-ul Youtube cu parodia „Budai Beer“, a cistigat trei premii. Productii realizate de Carmen Scutariu si Carmen Olaru, de la TVR Iasi, au primit, de asemenea, distinctii importante.

    La inceputul acestei saptamini, citiva ieseni creativi s-au intors de la Festivalul Televiziunilor Locale si Producatorilor Independenti de la Tirgu Mures cu unele dintre cele mai importante premii.

    Cele mai multe distinctii au revenit firmei de productie Rofilco, ai carei membri au primit nu mai putin de trei premii: „Cel mai bun eseu cinematografic”, pentru filmul „Cum ar fi daca…”, realizat de Alexandru Condurache, mentiune pentru „Productia de divertisment”, pentru parodia „Budai Beer – Indubitabil”, realizata tot de Condurache, si premiul pentru „Cel mai bun CD de prezentare”, „Vino sa-mi cunosti orasul”, un material cu si despre Iasi.

    „De fapt, acolo au fost premiate munca lui Alex Condurache si capacitatea lui de a scoate numai lucruri de calitate. Este genul de om care nu face rabat la calitate, iar acest lucru se vede. Si acum trei ani, cind am participat prima data la acest festival, am primit tot trei premii”, spune managerul Rofilco Film Studio, Valentin Burlacu.

    Firma sa implineste anul acesta 15 ani de la infiintare, iar cele trei premii sint, asa cum spune el, cel mai frumos cadou. „Montajul, sunetul si muzica celor doua filmulete despre Iasi si despre monumentele din oras au fost foarte apreciate de juriu. La spoof-ul «Budai Beer» toata lumea a ris cu pofta. L-au incadrat la sectiunea divertisment pentru ca nu stiau exact unde sa-l puna”, mentioneaza Burlacu.

     Tot el ne-a spus ca simbata incep filmarile la episodul doi al parodiei care a avut, in aproximativ 150 de ore de la lansarea pe site-ul Youtube, 100.000 de vizitatori.  Daca echipa Rofilco s-a intors de la Tirgu Mures cu trei premii, creatorii independenti Alina Titei, Titus Ceia si Dana Ceia au fost incununati cu Marele premiu SIMFEST, pentru documentarul ancheta „Ochii legati ai justitiei”.

    „Orice premiu conteaza. Acesta reprezinta recunoasterea muncii unei echipe, din care face parte, alaturi de Titus si Dana, si operatorul Cristian Nedelcu. Juriul a fost impresinat de povestea aproape absurda a unei tinere care a facut puscarie desi nu era vinovata. Iar totul a pornit de la minusurile existente in sistemul de justitie”, explica Alina Titei. Echipa din care face parte a mai obtinut si anul trecut un premiu pentru ancheta.

    Pe podiumul festivalului de la Tirgu Mures au urcat si Carmen Scutariu, de la TVR Iasi, care a primit premiul „E.ON Gaz Romania” pentru cel mai bun reportaj de stiri, intitulat „Scoala cu rindul”, si Carmen Olaru – pentru cea mai buna ancheta TV: „Vai, ce de ingeri sint aici”. ”

Agricultorii, invatati sa-si breveteze produsele

    de Alina Busuioc

    Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi gazduieste, astazi, in Sala Mare a institutiei, un seminar despre importanta inregistrarii produselor traditionale. „Daca nu vom constientiza la timp ca brevetarea produselor specifice zonei noastre este o necesitate, riscam sa le pierdem. Ne vom trezi ca vor veni vecinii nostri bulgari sa ne ia borsul sau muraturile si sa ne interzica sa le mai vindem tocmai pentru ca nu am facut cand trebuia aceasta formalitate“, a spus Constantin Arustei, seful DADR Iasi.

    15 marci inregistrate
    La seminar au fost invitati toti producatorii agricoli din judet care vor sa afle atat pasii necesari pentru inregistrarea produselor, cat si avantajele care pot decurge din aceasta operatiune. „Inregistrarea licentelor nu este complicata, dar micii intreprinzatori nu stiu acest lucru si au ezitari“, explica Arustei.
Cele mai noi marci traditionale ale Iasiului sunt „Cozonacul Domnesc“, inregistrat de societatea N&F Belvedere, „Malaiul de Hartoape“, produs de Midal Impex si „Malaiul Crivesti“, fabricat de AF Constantinescu Ioan. Potrivit oficialilor Directiei Agricole, Iasiul are inregistrate, in acest moment, 15 produse traditionale.

    Sursa: Evenimenul Zilei.

Pages:« Prev1234567891011121314Next »