Sunteti aici: Fabricat in Iasi»fabricatiniasi

fabricatiniasi

Firmele iesene platesc bani grei pentru a-si proteja afacerile prin marca inregistrata

Articol de ROXANA NICHIFOR

      Companiile iesene isi pot proteja afacerea prin inregistrarea marcii la OSIM. Numele unei companii poate deveni adesea obiect de „santaj” in cazul in care acesta nu este „marca inregistrata”. Printre companiile cele mai importante din Iasi care si-au protejat marca prin inregistrarea la OSIM se afla grupurile de firme Conex si Kosarom.

      Proprietatea asupra unei marci este data de certificatul de inregistrare acordat de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). O marca se poate proteja la nivel national sau international, blocind un singur domeniu de activitate sau chiar mai multe. Se pot bloca indurstria alimentara, constructiile, imbracamintea etc. Companiile puternice, care tin la identitatea marcii lor, blocheaza toate clasele. De aceea, cine va dori sa produca suruburi, de exemplu, sub brandul Coca-Cola va avea mari probleme de ordin legal. „Pentru orice demers in acest sens, exista consilierii de proprietate intelectuala, care au grija de toate elementele necesare inregistrarii unei marci. La noi vin firmele cu intentia de a inregistra o marca, iar noi le oferim cadrul legal pentru actiunea lor!”, a declarat un reprezentant al Institutului National de Inventica Iasi.

      Marca unica pentru fiecare societate

      In Romania pot exista 100 de societati cu raspundere limitata (SRL) cu acelasi nume. Cu toate acestea, doar o firma poate sa detina marca inregistrata pe o anumita clasa si sa le interzica tuturor celorlalte sa comunice folosind numele in cauza. „Firma Asam Iasi are marca inregistrata la OSIM! Nu am avut probleme de suprapunere cu alte denumiri. O situatie de acest gen am avut pe firma Conex Iasi, cu operatorul de telefonie mobila Connex, actualul Vodafone. Totusi, situatia nu a fost tergiversata prin «plimbari» pe la instantele de judecata sau alte aspecte de acest fel!”, a declarat ieri Ruxandra Crisan, PR manager al grupului de firme Conex Iasi.

      Personalizarea poate stopa frauda

      Nu se pot inregistra marcile care sint compuse doar din cuvinte comune, intrate in limbajul curent sau care sint identice sau similare cu alte marci inregistrate, folosesc numele propriu sau imaginea unor persoane publice fara acordul acestora sau cele care induc consumatorii in eroare cu privire la provenienta lor geografica. Desi exista firme cu nume comune, generice, de tip Vulcanizare SRL sau Croitorie SRL, acestea nu vor putea fi inregistrate niciodata la OSIM. Un nume existent in dictionar, care denumeste o categorie, nu poate fi inregistrat ca marca. De aceea nu exista pe piata marci de tipul „Suc” sau „Bomboane”. „Nu am avut cazuri care in care firmele au ajuns in instanta pentru un nume inregistrat la OSIM. Exista si tot felul de tertipuri de acest gen prin care se inregistreaza la OSIM numele unei firme deja existente pe piata, dupa care se solicita anumite foloase de ordin material pentru ca societatea respectiva sa poata folosi denumirea in continuare”, a declarat Catalin Neagu, consilier iesean pe probleme de proprietate industriala.

      Protejarea afacerii costa

      O marca puternica este aceea care se bucura de o reputatie buna pe piata. In afara de servicii sau produse de calitate, este nevoie de un proces de branding coerent. Numele, sloganul si logotipul unei afaceri contribuie la crearea unei perceptii favorabile, la recunoasterea si asocierea identitatii companiei cu obiectul ei de activitate si cu beneficiile pe care respectiva marca le ofera clientilor ei. Grupul de firme Conex nu este singurul exemplu din Iasi. Kosarom are inregistrate la OSIM toate produsele pe care le produce si comercializeaza, acoperind intregul domeniu. In acelasi timp, companii precum Unirea, Melcret, Antibiotice, Cotnari, Casa Lebada, Iasisting, Grapefruit sau Societatea civila profesionala de avocati „Gheorghiu&Nechita” au marci inregistrate, tocmai pentru a-si proteja afacerile.

      Pentru firmele care vor sa inregistreze o marca, costurile nu sint tocmai mici. In conditiile in care se opteaza pentru acoperirea unei singure clase, pretul ajunge la putin peste 250 de euro. Firmele care vor sa acopere toate cele 46 de clase existente trebuie sa scoata din buzunar un pret inzecit, ajungind la 2.400 de euro.

      Ce este marca inregistrata

      Marca inregistrata poate fi un nume (marca verbala), un semn grafic, marca figurativa, sau o combinatie a celor doua. Prin inregistrarea unei marci se blocheaza posibilitatea ca alte firme sa comunice cu un nume, slogan similar sau identic cu al companiei care l-a gindit initial. De asemenea, se evita pierderea dreptului de a folosi un nume, un slogan sau un logotip in favoarea unei companii care a inregistrat ca marci respectivele cuvinte, propozitii sau desene.

Topul universitatilor din Romania

Topul universitatilor din Romania

1. Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi

2. Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca

3. Universitatea Bucuresti

4. Universitatea Politehnica din Bucuresti

5. Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi

Detalii in Evenimentul zilei.

Burse pentru elevii din mediul rural

   O initiativa a „Ziarului de Iasi” a devenit lege

Autor: Ioana DOBOS
   Cele doua camere ale Parlamentului au adoptat o lege care extinde practic la nivel national proiectul „Burse pentru elevii din mediul rural”. Cel mai probabil chiar din toamna, proiectul va fi aplicat in toate judetele tarii.

   O initiativa a „Ziarului de Iasi”, sustinuta si aplicata in judet inca de acum 6 ani cu ajutorul Inspectoratului Scolar Judetean, va fi aplicata in intreaga tara dupa ce modelul a fost preluat de un grup de parlamentari si transformat in lege. Proiectul, printre initiatorii caruia se afla si parlamentarii ieseni Mihai Dumitriu (fost inspector general al ISJ), Ion Solcanu si Anghel Stanciu, a fost recent adoptat in ambele camere parlamentare, urmind a fi promulgat de Presedintie pentru a intra in vigoare. E vorba de initiativa „Burse pentru elevi saraci, dar inteligenti din mediul rural”, gestionata de Asociatia „Proruralis” si initiata de „Ziarul de Iasi”. Actul normativ ar putea intra in vigoare chiar din anul scolar 2007-2008, si prevede sustinerea a cite 25 de elevi din fiecare judet cu bani de la buget pentru a-si continua studiile la oras.
Legea isi propune infiintarea in fiecare judet a unei clase cu elevi capabili de performanta care provin din mediul rural si ale caror familii au venituri sub o treime din salariul minim pe economie, pe membru de familie. Practic, inspectoratele scolare vor trebui sa selecteze anual 25 de absolventi de scoala primara din mediul rural, in baza unor teste care stabilesc performanta scolara si in baza unei anchete sociale. Activitatea va fi coordonata de inspectoratele scolare si realizata de Centrele Judetene de Asistenta Psihopedagogica. Efortul bugetar este estimat la 70 de euro lunar pentru fiecare elev. Potrivit proiectului de lege, in clasa a cincea ar putea fi scolarizati la nivelul tarii 1.025 de elevi.
   La Iasi, existenta unor burse pentru scolarii merituosi de la sate care nu au posibilitati materiale a devenit deja o traditie. In proiectul „Burse pentru elevii din mediul rural” sint inclusi in prezent 80 de copii. Mai mult decit atit, presedintele Asociatiei „Proruralis” spune ca au fost selectionati la sfirsitul acestui an scolar alti 15 elevi, care vor forma din toamna o noua clasa. Elevii beneficiaza de burse de studiu din partea unor oameni de afaceri sau asociatii, care s-au angajat sa le asigure astfel costurile scolarizarii la licee de elita din Iasi. Fara burse, nici unul dintre acesti copii cu o inteligenta peste medie, dar extrem de saraci, nu ar fi avut vreo sansa de a beneficia de o educatie de calitate. „Bursele care ar putea fi sustinute din fonduri guvernamentale sint o idee foarte buna. Printre initiatorii legii sint persoane care au ajutat de-a lungul timpului la implementarea proiectului nostru, ceea este imbucurator. Este un exemplu despre cum o idee a societatii civile poate sa devina lege”, este de parere Victor Geangalau, presedintele Asociatiei „Proruralis”. El a mai spus ca proiectul initiat de „Ziarul de Iasi” va continua, deoarece sint deja peste 80 de elevi inscrisi in program, care trebuie sa-si finalizeze studiile.

Strategia de dezvoltare a Iasului

Primaria a dat publicitatii strategia de dezvoltare realizata de firma olandeza „Haute Europe”.

Seria 3

 

Am dat publicitatii ultima serie de propuneri de branduri „fabricate in Iasi”.

Evaluarile pot fi gasite la adresa
http://www.fabricatiniasi.ro/firmesibranduri.php
 

Vinurile de Cotnari au fost premiate la Festivalul Liubljana

   De trei ori aur si de trei ori argint pentru vinurile companiei Cotnari
   Vinurile produse de catre Cotnari SA au fost din nou premiate, la Concursul International de Vinuri – Liubljana 2007, care s-a desfasurat la sfarsitul lunii mai în Slovenia.
   Vinurile produse de Cotnari SA au facut inca o data dovada calitatii lor exceptionale, obtinand medalii de aur pentru Tamaioasa Romaneasca 2003, Grasa de Cotnari 2002 si Feteasca Alba 2002, precum si argint pentru Grasa de Cotnari 2000, Grasa de Cotnari 2003 si Tamaioasa Romaneasca 2005. Vinurile Cotnari SA au obtinut cele mai multe medalii dintre vinurile romanesti prezente in concurs si, in plus, Tamaioasa Romaneasca 2003 a obtinut cel mai mare punctaj dintre vinurile romanesti fiind declarata „Campioana vinurilor romanesti”. La concurs au participat peste 1.800 de probe de vin din peste 25 de tari.
   Aceste distinctii maresc zestrea de medalii internationale obtinute de Cotnari SA la 25, in primele sase luni ale anului 2007, medalii obtinute la prestigioase concursuri sub egida Organizatiei Mondiale a Viei si Vinului (Quebec, Paris, Bruxelles, Bucuresti).

FabricatinIasi: primul teatru in limba idis

A doua moarte a lui Goldfaden?

Autor: Valeriu GHERGHEL

„Amintesc faptul ca Avram Goldfaden a intemeiat in orasul nostru, in 1876, primul teatru in limba idis. Spectacolele aveau loc in gradina Pomul Verde (care se afla in apropierea Teatrului National), gradina foarte cautata in epoca. Pe locul ei se ridica astazi un obelisc auster, inaugurat in data de 15 octombrie 2002. Mihai Eminescu insusi nu a scapat prilejul de a scrie elogios despre aceste spectacole in idis. Daca sint bine informat, trupa lui Goldfaden avea sase actori. Peste citiva ani, intemeietorul teatrului a parasit orasul si a emigrat in SUA. A organizat si acolo spectacole foarte apreciate de public. Cind a murit, in 9 ianuarie 1908 (la virsta de 68 de ani; regizorul si compozitorul Goldfaden se nascuse in 24 iulie 1840), a fost petrecut pe ultimul drum de un cortegiu impresionant. Unii vorbesc chiar de 75.000 de persoane!
In memoria lui Goldfaden si ca un omagiu adus initiativei sale, in anul 2002, Ministerul Culturii a inaugurat la Iasi un Festival international de teatru in limba idis. Prima editie s-a desfasurat, cu fastul necesar, intre 15 si 18 octombrie 2002. Manifestarea a avut un ecou neasteptat. Si nu numai in Romania. Ziarele de pretutindeni au consemnat festivalul si au vorbit, cu acest prilej, in termeni foarte magulitori despre Iasi. Festivalul constituia, asadar, o excelenta ocazie de a promova (cum se spune mai nou) orasul Iasi si, de ce nu, de a discuta despre identitatea lui culturala. Mai mult: din cite stiu, organizatorii festivalului (ministerul amintit, Centrul Cultural Francez si conducerea de atunci a Teatrului National) au obtinut o sponsorizare considerabila: nu mai putin de 20.000 de euro. Pentru constiinta „traumatizata” a ieseanului (care se plinge mereu ca e persecutat si ca nu e bagat in seama precit s-ar cuveni ca locuitor al unei „capitale culturale”), festivalul reprezenta un motiv de legitima mindrie. Orasul nu devenea, desigur, „buricul” lumii, dar, macar pentru citeva zile, tinea capul de afis al gazetelor. Daca nu cumva ma insel, din motive pe care le ignor cu desavirsire, nimeni nu mai vorbeste despre festival. Traditia risca sa se rupa. Ar fi, neindoielnic, mare pacat.”

fragment preluat din ZiaruldeIasi.

Despre Adi Mironescu

   Pasiunea pentru design poate aduce bani frumosi

Articol de Roxana Nichifor

   Societatea Idegrafo a luat nastere in urma cu un an. Cu toate acestea, studentul iesean care a infiintat compania are deja clienti importanti atat din tara, cat si din strainatate.

   Idegrafo a luat nastere ca urmare a pasiunii pentru grafica si design. Adrian Mironescu, cel care a infiintat firma Idegrafo, a activat mai intai ca designer. „Primele contracte le-am avut in urma cu sase ani, din primul an ca student al Facultatii de Informatica. De atunci am desfasurat o bogata activitate profesionala ca designer independent, ca director de creatie sau ca si consultant. Baza mea este designul de identitate si branding, aceasta pentru ca, astfel, am o viziune mult mai larga asupra proiectelor!”, a declarat Adrian Mironescu. In functie de proiectele pe care le primeste, Adrian Mironescu lucreaza alaturi de o echipa cu tineri specialisti in programare, copywriting, PR si graphic design. „Designul si comunicarea sunt domenii fascinante! Permit intrarea in contact cu multa lume interesanta, cu diferite afaceri sau organizatii. Exista la fiecare pas provocari, de aceea sunt domenii foarte creative si in care nu te poti plictisi in nici un moment!”, sustine Mironescu.

   O firma care a luat nastere din pasiune

   Conform conducerii companiei, Idegrafo are ca „motoare” principale pasiunea si creativitatea. „Este, totusi, si o afacere, chiar daca inca una relativ tanara! Principala materie prima este creativitatea, iar aceasta exista din plin! E extraordinar sa faci ce iti place si sa fii platit bine pentru asta!”, precizeaza Mironescu. Incepind cu anul 2001, actualul director al companiei a desfasurat o bogata activitate profesionala ca designer independent, ca director de creatie sau ca si conducator al grupului studentesc de design WebGroup. Intre anii 2005 si 2006, Mironescu a activat ca director de creatie in cadrul firmei britanice INW. „Incepind cu luna aprilie 2006 am infiintat firma proprie de design Idegrafo, ca o noua etapa in evolutia profesionala!”, mentioneaza Mironescu.

    Cu toate ca joaca un rol important, echipa Idegrafo nu se teme de concurenta.

   „Cu siguranta exista concurenta, dar inca avem de asteptat in Romania pentru a putea spune ca este o adevarata industrie! Sint semne ca domeniul creste, ceea ce este foarte bine pentru toata lumea! Nu doresc sa anihilez concurenta, ci vreau chiar sa o incurajez! De exemplu, scriu pe Identity blog, un blog prin care incerc sa tin la curent micuta noastra breasla cu ce se intimpla important in domeniu sau prin prezentari pe care le sustin la evenimente!”, a precizat Mironescu. Costurile pentru un proiect variaza in jurul sumei de 1.000 de euro. Dar sunt cazuri in care, in functie de complexitatea proiectului, se poate ajunge si la citeva mii de euro. „Preturile sint relativ mici, comparativ cu marile companii care activeaza pe piata de profil. Noi am asteptat mai intii sa castigam experienta si apoi sa ne impunem. Experienta este cea care isi spune cuvintul!”, sustine Mironescu.

   Clienti cu renume

   De cind au intrat in acest domeniu, membrii Idegrafo au avut parte de clienti buni si de proiecte provocatoare. „Am lucrat si mai lucrez direct pentru Universitatea «Al.I. Cuza», Microsoft Romania, Habitat for Humanity, Facultatea de Informatica Iasi, British Council, Centrul Cultural Francez Iasi sau chiar cu Pavel Stratan! Pe lista de clienti se numara si firme din afara tarii, cum ar fi Innopay Olanda, Admira, The Office London Caffe sau, indirect, cu Erste Bank, Immorent, Synergy Communications, Romexterra Bank…”, a mentionat Mironescu. In acelasi timp, directorul firmei iesene are in spate o importanta activitate in domeniu. Adrian Mironescu a participat in acest an la seria de workshop-uri Maddays Branding, Planning, Publicitate la Iasi. De asemenea, a participat la conferinta internationala Brandcamp Bucuresti, de anul trecut, apoi a fost selectat in programul British Council „Industrii Creative” si in Programul de antreprenoriat pentru tineri „Business Without Borders”. Mironescu a fost selectat si pentru Bursa de Excelenta a Universitatii „Al.I. Cuza” si a fost membru organizator la „Romanian Symposium on Computer Science”, Iasi, 2004.

Sursa: JurnaluldeEst

Pages:« Prev1234567891011121314Next »