Sunteti aici: Fabricat in Iasi»Important

Important

Iasul nu are nici un produs traditional pe piata UE

De initiativa Guvernului de promovare a produselor autohtone s-a ales praful. Desele schimbari ale regulilor si birocratia sufocanta par sa fie principalele motive pentru care nici un produs iesean nu a fost inregistrat in UE. Nici producatorii locali nu sint convinsi ca o astfel de promovare ar fi utila.

Produsele traditionale iesene nu ajung deloc pe piata Uniunii Europene. In 2003, Guvernul a facut o incercare de a inregistra ca produse traditionale de tara, 61 de alimente printre care si cascavalul de Hirlau, salamul de Sibiu si cirnatii de Plescoi. Cu toate acestea, din cauza modificarilor regulamentelor in decursul anilor, produsele nu au fost acceptate nici pina in ziua de azi.

„Lista celor 61 de alimente inscrise la Bruxelles este inca din 2003. In 2006 s-a modificat regulamentul aplicat de UE produselor traditionale, iar in 2007 odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, s-a modificat si legislatia nationala prin HG 828/ 2007. Astfel ca UE a dat termen ca pina la sfirsitul anului 2007, toate procesele legate de produsul traditional sa fie in conformitate cu conditiile impuse de UE”, a spus Florica Haraga, inginer industria alimentara din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi.

Cu toate acestea, chiar si cu indeplinirea tururor normelor impuse de UE, produsele traditionale iesene si romanesti in general nu au trecut granitele. „Produsul si cererea de inscriere a acestuia ca fiind traditional, trebuie sa apartina unui grup de producatori sau procesatori. O persoana fizica nu poate inregistra un produs, decit daca este singurul producator din aria geografica delimitata si daca cererea vine din partea unei asociatii profesionale”, a explicat Haraga.

De asemenea, pentru ca produsul sa fie considerat traditional, trebuie sa poarte denumirea de origine protejata (DOP) si sa detina o indicatie geografica protejata (IGP). In termeni mai simpli, privind DOP, produsul trebuie sa fie originar din regiunea a carui nume il poarta, caracteristicile sa fie datorate mediului geografic respectiv, materiile prime folosite trebuie sa fie numai din aceea regiune, iar producerea, procesarea si prepararea sa aiba loc numai in aria geografica definita. In cazul IGP, produsul trebuie sa posede o calitate specifica zonei, materiile prime folosite pot proveni si din afara ariei geografice, iar anumite procese precum ambalarea congelarea sau depozitare pot avea loc in afara ariei geografice definite.

„Cei interesati trebuie depuna o declaratie pe propria raspundere a grupului ca reprezinta producatorii din arealul geografic respectiv. De asemenea, se va realiza un caiet de sarcini care va cuprinde numele produsului, descrierea acestuia, DOP si IGP, metoda de obtinere, legatura cu arealul geografic, numele si adresa organismului de inspectie si certificarea conformitatii”, a precizat Haraga.

La dosar mai sint necesare date, inscrisuri si referinte biologice din care sa rezulte legatura istorica de realizare a produsului. Nu poate lipsi documentul unic care trebuie sa cuprinda denumirea si descrierea produsului, precum delimitarea si legatura cu arealul geografic, date socio-economice, situatia economica actuala si cea estimata pe 5 ani a producatorului, harta color cu arealul geografic delimitat si o copie dupa contractul cu un organism privat de inspectie si certificare a conformitatii. „Pentru a obtine certificatul care sa ateste ca un produs este traditional, iesenii interesati trebuie sa aiba rabdare timp de mai bine de un an de zile. Toate documentele necesare sint verificate si certificate de o terta parte neutra, fiind vorba de patru institutii publice de acreditare LAREX, CERTIND, RENAR si ROMCONTROL SA, tariful pentru certificare fiind negociabil si depasind lejer suma de 2.000 de euro”, a completat Haraga.

Dupa certificarea actelor, acestea vor fi transmise in format electronic pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), unde va fi publicat timp de 60 de zile, pentru eventualele contestatii. „Orice persoana fizica sau juridica legitim interesata, stabilita in tara, isi poate declara opozitia fata de cererea de inregistrare. In cazul in care nu exista nici o contestatie, MADR inregistreaza denumirea in Registrul National al indicatiilor geografice, fiind considerat produs traditional si inscris in baza UE. Totodata acesta este un sistem care asigura protectia denumirii produselor traditionale identificate”, a detaliat Haraga.

De cealalta parte, nici marii producatori ieseni nu par sa se inghesuie sa ajunga pe piata UE. „Acolo trebuie sa te duci cu un produs traditional adevarat, cu slanina de Moldova, de Banat, de Transilvania. Germanii au in UE sase produse traditionale iar noi vrem sa inregistram cu sutele. Sint oare aia timpiti ca au numai atitea produse? Nu prea cred”, a comentat Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom. Acesta a adaugat ca produsele realizate de Kosarom puteau ajunge in UE inca de acum trei ani. In schimb din cauza pestei porcine, lucrurile au intirziat. „Puteam sa exportam in Austria, Germania si Italia, dar din cauza pestei porcine nu s-a putut. Odata cu vaccinarea animalelor, cu siguranta produsele Kosarom vor ajunge pe pietele externe, dar in nici un caz ca fiind produse traditionale”, a incheiat Apostol.

Autor: Gabriela CURELARU

Sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/161063.html

Textile, tevi, uleiuri...

Diferenta dintre exporturi si importuri a urcat de patru ori in 2007 fata de 2006. Principalele marfuri din judet ce mai au cautare in afara tarii sint textilele, tevile si uleiurile.
Terom SA a devenit amintire. Nicolina SA este istorie. Moldovatricotaje este in faliment. Lactis nu mai functioneaza de mult timp. Sint doar citeva dintre firmele care asigurau o buna parte din exporturile judetului si marfurile necesare consumului local. Putinele mari societati care au mai ramas in viata traverseaza o perioada nu tocmai fericita si asa s-a ajuns ca balanta sa incline net in favoarea importurilor.

Cifrele statistice vorbesc de la sine. Deficitul comercial a crescut anul trecut fata de 2006 de patru ori.  „In 2005 am avut un excedent de 22 milioane euro. In schimb este trist ca in anul 2007 importurile depasesc exporturile inregistrind un deficit de 125 milioane euro. Comparativ cu aceasta suma, pot spune ca in 2006 deficitul era de doar 32 milioane euro”, a rezumat Gheorghe Chirila, director executiv la Directia Judeteana de Statistica (DJS) Iasi.

Conform datelor provizorii furnizate DJS Iasi, la nivel judetean anul trecut s-au efectuat importuri de 404,058 milioane euro si s-a exportat de 279,124 milioane euro.

Pe plus la textile

„Daca ar fi sa facem un clasament pe 2007 la exporturi, pe primul loc ar fi produsele textile, confectii si incaltamintea care reprezinta 32% din totalul pe judet. Ar urma metalele si articolele din metale cu 22% si masini, aparate, echipamente si mijloace de transport cu 18%. La importuri pe primul loc sint masinile, aparatele si mijloacele de transport cu 29% si pe locul doi sint produsele agricole si alimentare cu 18%. Acest lucru are oarecum legatura si  cu seceta. Iar pe locul trei sint metalele cu 16%” a completa Chirila.

Singura grupa de produse la care judetul Iasi a exportat mai mult decit a importat o reprezinta textilele. „Nu este o asa mare incintare. La exporturi intra inclusiv intreprinderile care lucreaza cu materialele fabricii din afara, dar folosesc forta de munca de la noi pentru ca e mai ieftina, dar produsele finale le vind tot in afara” a adaugat Chirila.

Ce este si mai trist, dupa cum arata datele de mai sus, este calitatea exporturilor. In afara tarii nu vindem produse complexe, care sa inglobeze multa tehnologie, ci marfuri ce incorporeaza in general munca ieftina. Practic, cistigul realizat de pe urma acestor vinzari in afara tarii nu ne aduce plus valoarea.

In cazul deficitului inregistrat la categoria produse agricole, situatia este cu atit mai curioasa daca luam in calcul faptul ca judetul are un potential agricol imens. „Potentialul judetului Iasi este foarte bun. Iasul poate sa asigure alimente pentru mai mult de doua judete. In anul 2006 am avut o productie de griu care asigura necesarul pentru inca doua judete de marimea Iasului” a comentat Constantin Arustei, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi.

Pe de alta parte, trebuie sa spunem ca investitiile realizate prin fonduri europene in agricultura inca nu au inceput sa isi arate roadele. „Practic toata capacitatea investitiei prin proiecte SAPARD va fi gata la sfirsitul anului 2008. Din 2009 vor incepe sa functioneze” a estimat Liviu Bulgaru, seful Oficiului Judetean de Plati si Interventia in Agricultura Iasi. Este de asteptat ca odata ce investitiile realizate prin SAPARD intra in functiune deficitul realizat in acest sector sa se reduca.

Sursa:ZiaruldeIasi

Produse traditionale

Producatorii locali nu au fost atrasi prea mult de ideea de a obtine eticheta „traditonala” pentru brinzeturi sau colaci. Iasul are in acest moment doar 19 produse traditionale, dintre care 16 au fost inregistrate anul trecut. Cele mai multe produse sint din domeniul lactatelor. Estul tarii se poate lauda cu brinza de vaci Sipote, cu brinza telemea de Probota ?i de Miroslavesti, cascavalurile Cuza, Vatra Pascanilor, Sipote sau de Probota, cu urda de Miroslavesti, cu laptele batut Sipote, cu malaiul de Hartoape, cu placintele poale in brau, cu colacul taranesc cu cartofi, impletit, cu varzari, cu pasca cu ciocolata ?i cu sfintisori.

In prezent, la nivel national sunt inregistrate aproximativ 1.750 produse traditionale, cele mai multe in domeniul lactatelor, al mezelurilor si al panificatiei. Regiunea Nord-Vest concentreaza cea mai mare parte a produselor autentic romanesti, de dou? ori mai mult fat? de sudul si estul tarii. In Moldova, sucevenii au înregistrat cele mai multe produse care respecta retetele originale. Sursa: http://iasicastiga.ro/stiri-flux-de-stiri/iasul-sta-prost-la-capitolul-produse-traditionale

-1:Uleiul Unirea!

Activitatea de productie a fabricii de la Iasi va fi mutata de actionarul majoritar la Buzau.

Unirea SA, una dintre cele mai mari firme din Iasi, in functie de cifra de afaceri, isi inchide portile. Decizia grupului Bunge – actionarul majoritar al companiei iesene, de a sista activitatea de productie la nivel local aduce prejudicii atit celor aproximativ 300 de angajati ai societatii, cit si bugetului judetului tinind cont de faptul ca producatorul de ulei este unul dintre cei mai mari platitori de taxe si impozite din zona. Hotarirea a fost anuntata oficial in cursul zilei de ieri, insa in mediul de afaceri local zvonurile privind incetarea activitatii fabricii circulau de mai mult timp.

Dupa cum sustin oficialii actionarului majoritar, suspendarea productiei fabricii de la Iasi vine pe fondul restructurarii operatiunilor industriale ale companiei in Romania. „Decizia de a-si optimiza capacitatile de productie din Romania vine ca urmare a recentei achizitii de catre Bunge a anumitor marci si proprietati de la Agricover, inclusiv o fabrica din Buzau. Planul restructurat presupune concentrarea intr-un singur loc, la Buzau, a tuturor operatiunilor de zdrobire, rafinare si imbuteliere pe care Bunge le desfasoara in Romania”, a declarat Jean-Louis Gourbin, presedintele Bunge pentru Europa.

Apel pentru sustinerea produselor Nokia fabricate in Romania

Fata de presiunea politica si mobilizarea germana pentru boicotarea produselor Nokia, societatea romaneasca, beneficiara a fabricii ce se va inaugura langa Cluj Napoca, trebuie sa ofere un raspuns. Junior Chamber International Iasi (JCI) indeamna romanii sa cumpere produse Nokia, fabricate in Romania, pentru a sprijini moral si economic aceasta investitie.

In ultimele zile, zeci de mii de persoane au protestat la Bochum in Germania fata de inchiderea fabricii Nokia si relocarea unitatilor de productie langa Cluj –Napoca. O serie de lideri politici germani, cum ar fi ministrul pentru protectia consumatorului, Horst Seehofer, au facut apel la boicotarea telefoanele Nokia.
In plus, ministrul social-democrat al finantelor, Peer Steinbrück, a denuntat „capitalismul de caravana” in care companiile trec dintr-o tara in alta.
Insusi premierul Angela Merkel a declarat ca decizia Nokia este de „neinteles”, in timp ce premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Jurgen Ruttgers, sustine ca muncitorii romani nu sunt ‘mai flexibili, mai harnici si mai cinstiti’ decat cei nemti.

Fata de presiunea politica si mobilizarea germana pentru boicotarea produselor Nokia, societatea romaneasca, beneficiara a fabricii ce se va inaugura langa Cluj Napoca, trebuie sa ofere un raspuns. Junior Chamber International Iasi (JCI) indeamna romanii, tinerii si oamenii de afaceri sa cumpere produse Nokia, fabricate in Romania, pentru a sprijini moral si economic aceasta investitie. Credem ca este nevoie ca liderii importanti din Romania sa ia atitudine, pentru a dovedi ca apreciem investitorii straini, importul de tehnologie si know how . Apreciem ca Nokia are dreptul sa se mute in tara noastra, fiindca aceasta decizie se inscrie in cadrul regulilor si a spiritului competitional agreat de Comunitatea Europeana. Consideram ca societatea romaneasca, lipsita taxele de import pe produsele Nokia, in urma aderarii la UE, trebuie sa beneficieze de avantajele pietei libere europene. Avem nevoie de o piata adevarata si o prima dovada este mutarea Nokia in Romania. Sprijiniti sosirea Nokia in Romania!

Despre JCI. Ce reprezinta JCI?

Junior Chamber International (JCI) este cea mai important? organiza?ie pentru tinerii lideri ?i antreprenori din lume. Misiunea acestei organizatii este de a contribui la binele comunitatii prin formarea de Lideri autentici ?i Antreprenori. Junior Chamber International desfasoara si in Romania proiecte pe 4 mari arii: Afaceri – Dezvoltare Individuala – Internationalism – Comunitar-Social.
JCI a aparut acum 90 de ani in SUA ca un club de networking si dans creat de tineri care isi doreau sa schimbe in bine comunitatea locala. Dimensiunea internationala a venit dupa al doilea razboi mondial, acum 63 de ani, cand JCI a fost fondat la nivel mondial sub acest nume, cu o misiune umanista si de intelegere intre culturi: ‘societati mai bune, create de catre lideri mai buni’. JCI functioneaza in Romania din 2002 in Bucuresti (grupul de initiativa) si din 2003 in 5 orase din tara – Bucuresti, Timisoara, Brasov, Constanta si Iasi. La nivel national partenerii JCI in Romania sunt cei traditionali: Camera de Comert si Industrie a Romaniei, respectiv cele locale pentru fiecare organizatie locala a JCI, AIESEC, Junior Achievement, care furnizeaza Asociatiei tineri alumni.

Iasul are o firma ce domina 75% din piata nationala de profil

Firma in cauza este Electra si realizeaza 97% din venituri in afara Iasului, dar plateste la noi in oras impozite lunare de aproape 100.000 de euro 

Va vine sa credeti? Iasul are o firma ce domina copios intreaga Romanie. Electra Iasi este firma care, in cativa ani a cucerit toata tara, avand la aceasta ora 75% din piata nationala de interfoane. Iar de anul viitor Electra se extinde si in afara tarii. „Ne intereseaza piata UE. Avem deja solicitari pentru 2008 de la un partener belgian care s-a declarat extrem de multumit de videointerfonul dezvoltat de noi”, povesteste mandru, managerul Electra, Marian Berdan.

Electra construieste deja „casa inteligenta”
Dupa ce a cucerit tara cu interfonul, Electra a dezvoltat in 2007 produse care sa se integreze in conceptul  „casa inteligenta”. „Avem interfoane special concepute pentru centrele rezidentiale care se ridica peste tot in Romania, dar si pentru ansamblurile luxoase de locuinte din UE. Aceste interfoane sunt inteligente, pot fi programate sa schimbe temperatura casei pe perioada cat proprietarul e plecat la serviciu, au memorie video, deci poti vedea cine te-a cautat cat ai fost plecat, poti activa serviciul de alarma si poti asigura supravegherea video a intregii curti, in cazul caselor”, anunta Marian Berdan.
 
Produse noi, recunoscute si in SUA
Revolutionarul manager de la Electra se mandreste si cu doua noi produse de nisa, produse care, estimeaza Berdan, vor face rapid cariera. „Orice produs electronic are nevoie de placute de circuit imprimat, iar noi deja producem in serie asa ceva. Cererea e atat de mare, incat aproape ca ne copleseste. Ca sa va dati seama cum creste piata, in 2004, toata sectia noastra axata pe asa ceva lucra 100% numai pentru interfoanele noastre, iar acum, la o productie de cateva ori mai mare de interfoane, aceeasi sectie lucreaza doar 20% pentru noi, restul e directionat spre circuitele destinate clientilor interni si externi”, explica Berdan.
Un alt produs de nisa dezvoltat recent de Electra este ansamblarea de componente electronice. Pentru ambele produse au fost obtinute certificate UEL, atestate care costa 5000 de euro si sunt solicitate expres de piata americana. „Suntem singurii din Romania cu aceasta certificare”, se lauda Berdan.
De ce era nevoie de UEL? „Produsele noastre sunt inglobate in aparaturi sofisticate, folosite la supraveghere in tuneluri, in mijloace de transport in comun. si americanii cer pe tot produsul aceasta certificare, deci am fost obligati ca pentru particica noastra sa facem acelasi efort”, explica Berdan.

Cum a inceput totul
Electra este o firma 100% privata, infiintata in 1991 si dezvoltata de Marian Berdan. Inginer electronist de meserie, Berdan este un tip care a crezut de la bun inceput in steaua lui, desi primii ani de afacere au fost dezamagitori. A plecat la drum cu 7 colegi, au dezvoltat produse electronice pentru industrie, dar nimeni nu le cumpara, asa ca Berdan a fost abandonat rapid de parteneri. ”in 1992 m-au lasat balta, ba unii prieteni imi si recomandau sa o las moarta cu productia si sa ma apuc de comert. Vedeam si eu cum un simplu tonetar isi lua intr-un an apartament si masina, dar eu am continuat sa cred ca productia e viitorul”, isi aminteste Berdan.
Sustinut doar de sotie si 2 ingineri care au crezut in el, Berdan s-a mai chinuit pana in 1995 proiectand si construind tot felul de aparate pe care piata nu le platea.

Soarele a rasarit in 1995
Momentul care avea sa marcheze destinul Electra a fost in 1995, cand a realizat primul interfon. A fost o intamplare, lucru pe care Berdan nu se sfieste sa-l recunoasca. „Doctorul Untu a venit la sediul nostru si a cerut de mai multe ori sa-i realizam un interfon la blocul de langa Hala Centrala in care locuia. El si vecinii sai erau satui de vagabonzii care se aciuiau prin scara blocului. A tras de mine de cateva ori si, desi initial nici macar nu aveam idee ce trebuie sa fac, am scos-o la capat”, povesteste Berdan. Cateva luni s-a chinuit sa perfectioneze interfonul, iar apoi a dat drumul la productia de serie. Au venit noi probleme, legate de lipsa aparaturii, neseriozitatea furnizorilor s.a., dar banii au inceput sa curga.

in 10 ani a cucerit Romania
Din 1996 si pana acum Electra a dezvoltat mai multe modele de interfon. Toate au fost insa peste tot ceea ce se gasea pe piata, asa ca acum sigla Electra este pe 75% din blocurile romanesti care au interfon.
Bazandu-se pe acest produs, Electra a crescut constant, nemteste, asa cum managerul ei a programat-o. Acum firma ajuns la o cifra de afaceri anuala de 5 milioane de euro si o valoare de piata ce trece de 10 milioane de euro. „Nu am facut niciun audit superprofesionist, dar valoarea afacerii, activele existente, brandul si ritmul de dezvoltare ne asigura usor o valoare de piata de minim 10 milioane euro”, spune Berdan.

Cum a aparut aceasta oaza tehnologica in Iasi
„Cercetarea e baza, fara ea nu ai niciun viitor”, spune Berdan apasat. Electra investeste anual minim 200.000 de euro in cercetare, avand un departament special pentru acest lucru. in plus, permanent se cumpara softuri speciale pentru cercetare, aparatura noua, oamenii sunt trimisi la traininguri de specialitate. „Multi mi-au zis ca ingrop banii asa, ca poate nu obtinem niciun produs revolutionar in 5 ani, dar eu cred ca aici e viitorul”, spune hotarat Marian Berdan. incapatanarea vine din faptul ca el insusi este un inventator. „Avem pana acum 2 brevete si 4 certificate de proprietate intelectuala, documente care ne-au fost de mare ajutor”, spune Berdan.

A dat in judecata statul roman la CEDO
Tot din cauza inventiilor se judeca la Strasbourg cu statul roman. „Pentru ca am facut mai multe inventii, legea mi-a permis sa nu platesc impozit pe profit in anii 1997, 1998 si 1999. Apoi legea s-a schimbat si am platit impozit pana in 2002. Din acel an, legea a revenit la prevederea initiala conform careia inventatorii beneficiaza de 5 ani de scutire. Am cerut si OK-ul de la OSIM, asa ca in 2003 si 2004 nu am platit impozitul pe profit. Finantele mi-au dat descarcarea, dar in 2005 s-au rasucit si mi-au impus plata urgenta a 10 miliarde de lei, pe motiv ca am ocolit taxele”, povesteste Berdan. A dat statul in juudecata si a castigat la Iasi, Finantele au facut recurs si inalta Curte de Justitie si Casatie au dat dreptate statului exact pe motivatia Finantelor. Furios, Berdan s-a adresat CEDO. „Daca eu platesc in fiecare luna aproape 3 miliarde impozite si taxe, daca eu nu am nicio datorie catre tara, de ce m-au scos datornic? Pentru asta si pentru ca mi-a fost incalcat dreptul meu la dividende, drept recunoscut de lege, am dat statul roman in judecata la CEDO si cer despagubiri de 500.000 de euro”, spune Berdan

Se anunta salturi mari in timp scurt
Convins ca afacerea sa a luat definitiv aripi, Berdan calculeaza de pe acum pasii pentru urmatorii 3 ani. „Avem 4000 mp de spatii, dar pentru 2010 ne vor trebui macar 10.000 de mp. Cred ca vom construi o hala noua, una pe verticala, pentru ca in aceasta bransa trebuie sa lucrezi pe principiul bandei transportoare”, spune managerul Electra.
Dupa ce calculeaza necesarul de spatii, Berdan explica si ce va face acolo: „trebuie sa automatizam cat mai mult din procesul de productie. Marim astfel eficienta, iar oamenii se vor ocupa numai de supravegherea procesului de productie. Asa putem rezista in mod cert concurentei chineze”.
in ideea extinderii, Electra a facut deja pregatiri pentru obtinerea de la UE a unei finantari de 2,5 milioane euro in 2008.

Sursa: www.iasicastiga.ro

Iasul nu se vede

           Au trecut deja trei ani de cand am plecat din Dulcele Targ spre Micul Paris si tot trei de cand prietenii ramasi acasa ma intreaba cum se vede Iasul dinspre Capitala.
           Raspunsul meu e mereu acelasi si e mereu trist. Iasul nu exista la Bucuresti, nu exista nici in restul tarii. Nu se vede asa cum ne-am dori, cel putin. Nu e vizibil pe masura pretentiilor intelectualilor si politicienilor care ne conduc.
         Capitala culturii? Pai asta e Sibiul, ar raspunde un “mitic”, mirat de o intrebare atat de banala. Teatrul National? Desigur, e amplasat in Piata Universitatii. De ce, exista unul si la Iasi? Teiul lui Eminescu, bojdeuca lui Creanga, Bolta Rece? Da, starnesc ceva rezonante, dar sa fim seriosi, nu e meritul nostru, ci al unei istorii darnice. Numai istoria a mai ramas din gloria Iasului.
         Spuneam ca orasul nu se vede asa cum ne-am dori. De vreun an, doi incoace, insa, se vede cum nu ne-am dori. Dintre contemporani, vocea ieseana cea mai vizibila, despre care stie si ultimul golan din Ghencea, este cea a lui Ionut Popa, antrenorul echipei de fotbal Politehnica. Personaj simpatic Popa, dar iesirile pe televiziunile centrale numai favorabile nu sunt pentru imaginea Iasului. Cand nu se scuza pentru o noua infrangere a echipei, de cele mai multe ori rusinoasa, antrenorul fie ameninta jucatorii cu bataie, fie le promite sange, degeaba, celor de la Steaua.
         Urmeaza apoi pe un podium al dezonoarei, marele politician bahluiano-dambovitean Relu Fenechiu, la egalitate cu oamenii sai: mazeta de la Justitie, Tudor Chiuariu, si fostul sef de santier Cristian Adomnitei, amplasat bizar in postul de ministru al Educatiei care nu stie sa numere stele. Cand cei trei ies la televizor, eu ma fac mic, mic de tot, ma inrosesc si caut sa nu-i dau ocazia vreunui coleg ratacit sa faca legatura ca ei sunt din acelasi oras cu mine.
         in fine, Dulcele Targ mai apare pe buzele valahilor in ordinea urmatoare: cand Iulian Dascalu face nunta la Florenta, cu mitropolit, sau deschide mall, cand moare alt soldat in Irak ori Afganistan sau cand taranii, nelipsiti actori in stirile de la ora cinci, isi vand vacile, de foame.
          Ma veti intreba unde e Gheorghe Nichita in acest empiric clasament, unde e primarul puternic, liderul regional de provincie, Politicianul, acest Moise al inundatiilor care ne-a salvat orasul prin forta bratelor? Nu stiu, sincer. Colegii mei din presa bucuresteana, chiar cei bine pregatiti, va vor spune mai repede numarul mortilor din Irak si numele rudelor acestora, decat sa descrie, fie si cu precizie minima, vreo fapta mareata a primarului. Lasa ca nici nu prea sunt.
          Fac o precizare, inainte de a arunca vreun patriot cu piatra in  mine. Prin tot ce am afirmat mai sus nu vreau sub nici o forma sa diminuez importanta Iasului – orasul in care m-am nascut si pe care il iubesc. Nici nu sustin ca recunoasterea bucurestenilor e o conditie necesara de validare a calitatii si valorii noastre. Declar doar ca atata vreme cat pe Dambovita se invart marile jocuri politice, se impart banii adevarati si se distribuie deciziile grele, imaginea si prezenta Iasului in Capitala e esentiala pentru bunastarea iesenilor.
          Iar cata vreme autoritatile si oamenii de afaceri ieseni doar plang muiereste ca ne iau altii fata, dar nu fac nimic sa se bage mai in fata la coada pentru bani si investitii, nici dumneavoastra, nici parintilor mei nu le va fi mai bine in Iasi. Cat timp “bravii” politicieni locali nu vor intelege ca trebuie sa culeaga singuri merele din copac, cat sunt mari si zemoase, nu sa astepte lenes si incompetent sa cada de la sine dinspre Bucuresti, scovilgite si cu viermi, nici dumneavoastra, si nici parintii mei nu vor trai intr-un oras prosper. 
                                                                      Razvan Chiruta

Nota: Unii ar spune ca Iasul se vede de anul asta cu Cristian Mungiu, regizorul care a castigat primul “Palm D’or” pentru Romania. Se vede, dar putin. De cele mai multe ori, doar iesenii stiu ca Mungiu e iesean. Pentru ceilalti e un regizor roman si restul nu mai conteaza. Mungiu nu e inca un brand pentru Iasi.”

Text aparut pe www.iasicastiga.ro sub forma de editorial

Premiu la Olimpiada de Marketing pentru o studenta de la FEEA

Raluca Munteanu de la Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor (FEAA) a Universitatii „Al.I.Cuza“ (UAIC) a luat marele premiu la Olimpiada de Marketing 2007, desfasurata la ASE Bucuresti. De asemenea, Alexandra Horecica, tot de la FEAA, a obtinut locul I la aceeasi competitie. A doua editie a Olimpiadei de Marketing s-a desfasurat la Bucuresti, in perioada 16-17 noiembrie 2007.

Pages:« Prev1234567891011Next »