Sunteti aici: Fabricat in Iasi»Noutati

Noutati

Intalnire la Prefectura cu industriasii

Banii iesenilor nu raman in Iasi ci pleaca spre alte judete sau spre Capitala. Aceasta este una dintre concluziile intalnirii desfasurate astazi intre prefectul interimar Dragomir Tomaseschi si reprezentantii patronatelor din industrie. Oamenii de afaceri s-au plans prefectului ca multe licitatii publice sunt organizate in asa fel, incat sa nu castige firme din Iasi. » Citeste tot

Gigantii IT cauta sute de softisti la Iasi

Marile companii din domeniul IT, care au ales sa-si localizeze o parte dintre activitati la Iasi, sunt singurii angajatori care anima piata locala a muncii. Gigantii IT din sectorul serviciilor informatice cauta sute de softisti la Iasi, încercarea de a-si dezvolta centre locale. Cei peste 200 de absolventi ai Facultatii de Automatizari si Calculatoare, si alte câteva sute de la Facultatea de Informatica sunt printre putinii tineri care au multe oportunitati în a-si gasi rapid o slujba. Oferta de locuri de munca în domeniul IT la Iasi este în crestere, numerosi producatori alegând centrul universitar iesean pentru a-si gasi specialistii de care au nevoie.

Retail-ul online cauta 12 specialisti
Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care si-a deschis în luna septembrie un nou centru de dezvoltare, cauta, potrivit site-ului companiei, 12 specialisti. Potrivit anuntului de angajare, doua dintre posturile disponibile sunt pentru testare de software, restul fiind de dezvoltare de soft. Retailerul online intentioneaza sa-si dubleze în urmatorii doi-trei ani numarul de angajati din Iasi, unde se dezvolta exclusiv aplicatii pentru companie. Retailerul online a închiriat 1.400 de metri patrati de spatii de birouri în cadrul ansamblului urbanistic Palas din Iasi dezvoltat de compania Iulius Grup, unde si-a organizat noul sediu. Numarul angajatilor era în 2009 de 29, fata de 25 cu un an înainte, agentia din Iasi a retailerului online fiind deschisa aici în urma cu cinci ani.

Francezii de la Pentalog recruteaza personal pentru centrul din Iasi
Inaugurata în urma cu doi ani, agentia din Iasi a Grupului Pentalog, are deja 75 de salariati, dar intentioneaza sa-si dezvolte echipa în perioada urmatoare. „Obiectivul acestei unitati este de a creste la 100 de persoane. Este motivul pentru care compania si-a schimbat locatia la finalul 2009, în cladirea Tudor Office Center, având un etaj complet. Activitatile de baza desfasurate în aceasta unitate sunt productia de software, mentenanta software (TMA) si activitati de R&D”, ne-a declarat Monica Jiman, COO – Vice-President Business Development, în cadrul Grupului Pentalog.
Compania, care ofera de servicii informatice si consultanta IT, si-a început activitatea în România în anul 2000, prin deschiderea primei agentii la Brasov. În prezent, grupul francez are în România 360 de angajati (la nivelul Grupului Pentalog sunt 550 persoane), localizate în Brasov, Bucuresti, Iasi si Sibiu. „Cifra de afaceri în 2010 a fost estimata initial la 14 milioane de euro, gratie deschiderii de noi unitati, iar acest obiectiv a fost deja revizuit în trimestrul trei al acestui an, cifra de afaceri previzionala pentru 2010 fiind de 16 milioane de euro. Intentia noastra este ca pâna în 2014 sa ajungem la o cifra de afaceri de 30 milioane de euro, prin intermediul realizarii de noi joint-ventures si deschiderii de noi locatii, atât în România cât si în alte tari”, ne-a precizat Monica Jiman. De asemenea, producatorul local de solutii de securitate BitDefender este un alt jucator important din domeniul IT în Iasi, unde are circa 70 de angajati. BitDefender are activitate în peste 180 de tari, în România acoperind doar 5 la suta din întreaga sa capacitate.

(Sursa: Evenimentul)

În acest week-end Copou Bellevue îsi deschide portile

Complexul rezidential Copou Bellevue îsi deschide portile la sfârsitul acestei saptamâni pentru toti cei care vor sa înteleaga ce înseamna un trai modern din perspectiva dezvoltatorilor. „Timp de doua zile se pot vizita toate apartamentele disponibile. Îi invitam pe ieseni la o cafea pentru a le face cunoscuta oferta noastra si pentru a le raspunde la toate întrebarile legate de proiect”, ne-a declarat Valerian Florea, reprezentantul Copou Bellevue. Minicartierul este aerisit ai retras, locuitorii bucurându-se de intimitate, într-o comunitate moderna si civilizata. Privelistea unica, parcarile personale, sala de fitness, sauna, locul de joaca de 300 metri patrati si designul deosebit sunt doar câteva argumente pentru a face o vizita la complexul imobiliar din dealul Copoului.

(Sursa : Evenimentul)

Iasul nu are nici un produs traditional pe piata UE

De initiativa Guvernului de promovare a produselor autohtone s-a ales praful. Desele schimbari ale regulilor si birocratia sufocanta par sa fie principalele motive pentru care nici un produs iesean nu a fost inregistrat in UE. Nici producatorii locali nu sint convinsi ca o astfel de promovare ar fi utila.

Produsele traditionale iesene nu ajung deloc pe piata Uniunii Europene. In 2003, Guvernul a facut o incercare de a inregistra ca produse traditionale de tara, 61 de alimente printre care si cascavalul de Hirlau, salamul de Sibiu si cirnatii de Plescoi. Cu toate acestea, din cauza modificarilor regulamentelor in decursul anilor, produsele nu au fost acceptate nici pina in ziua de azi.

„Lista celor 61 de alimente inscrise la Bruxelles este inca din 2003. In 2006 s-a modificat regulamentul aplicat de UE produselor traditionale, iar in 2007 odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, s-a modificat si legislatia nationala prin HG 828/ 2007. Astfel ca UE a dat termen ca pina la sfirsitul anului 2007, toate procesele legate de produsul traditional sa fie in conformitate cu conditiile impuse de UE”, a spus Florica Haraga, inginer industria alimentara din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi.

Cu toate acestea, chiar si cu indeplinirea tururor normelor impuse de UE, produsele traditionale iesene si romanesti in general nu au trecut granitele. „Produsul si cererea de inscriere a acestuia ca fiind traditional, trebuie sa apartina unui grup de producatori sau procesatori. O persoana fizica nu poate inregistra un produs, decit daca este singurul producator din aria geografica delimitata si daca cererea vine din partea unei asociatii profesionale”, a explicat Haraga.

De asemenea, pentru ca produsul sa fie considerat traditional, trebuie sa poarte denumirea de origine protejata (DOP) si sa detina o indicatie geografica protejata (IGP). In termeni mai simpli, privind DOP, produsul trebuie sa fie originar din regiunea a carui nume il poarta, caracteristicile sa fie datorate mediului geografic respectiv, materiile prime folosite trebuie sa fie numai din aceea regiune, iar producerea, procesarea si prepararea sa aiba loc numai in aria geografica definita. In cazul IGP, produsul trebuie sa posede o calitate specifica zonei, materiile prime folosite pot proveni si din afara ariei geografice, iar anumite procese precum ambalarea congelarea sau depozitare pot avea loc in afara ariei geografice definite.

„Cei interesati trebuie depuna o declaratie pe propria raspundere a grupului ca reprezinta producatorii din arealul geografic respectiv. De asemenea, se va realiza un caiet de sarcini care va cuprinde numele produsului, descrierea acestuia, DOP si IGP, metoda de obtinere, legatura cu arealul geografic, numele si adresa organismului de inspectie si certificarea conformitatii”, a precizat Haraga.

La dosar mai sint necesare date, inscrisuri si referinte biologice din care sa rezulte legatura istorica de realizare a produsului. Nu poate lipsi documentul unic care trebuie sa cuprinda denumirea si descrierea produsului, precum delimitarea si legatura cu arealul geografic, date socio-economice, situatia economica actuala si cea estimata pe 5 ani a producatorului, harta color cu arealul geografic delimitat si o copie dupa contractul cu un organism privat de inspectie si certificare a conformitatii. „Pentru a obtine certificatul care sa ateste ca un produs este traditional, iesenii interesati trebuie sa aiba rabdare timp de mai bine de un an de zile. Toate documentele necesare sint verificate si certificate de o terta parte neutra, fiind vorba de patru institutii publice de acreditare LAREX, CERTIND, RENAR si ROMCONTROL SA, tariful pentru certificare fiind negociabil si depasind lejer suma de 2.000 de euro”, a completat Haraga.

Dupa certificarea actelor, acestea vor fi transmise in format electronic pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), unde va fi publicat timp de 60 de zile, pentru eventualele contestatii. „Orice persoana fizica sau juridica legitim interesata, stabilita in tara, isi poate declara opozitia fata de cererea de inregistrare. In cazul in care nu exista nici o contestatie, MADR inregistreaza denumirea in Registrul National al indicatiilor geografice, fiind considerat produs traditional si inscris in baza UE. Totodata acesta este un sistem care asigura protectia denumirii produselor traditionale identificate”, a detaliat Haraga.

De cealalta parte, nici marii producatori ieseni nu par sa se inghesuie sa ajunga pe piata UE. „Acolo trebuie sa te duci cu un produs traditional adevarat, cu slanina de Moldova, de Banat, de Transilvania. Germanii au in UE sase produse traditionale iar noi vrem sa inregistram cu sutele. Sint oare aia timpiti ca au numai atitea produse? Nu prea cred”, a comentat Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom. Acesta a adaugat ca produsele realizate de Kosarom puteau ajunge in UE inca de acum trei ani. In schimb din cauza pestei porcine, lucrurile au intirziat. „Puteam sa exportam in Austria, Germania si Italia, dar din cauza pestei porcine nu s-a putut. Odata cu vaccinarea animalelor, cu siguranta produsele Kosarom vor ajunge pe pietele externe, dar in nici un caz ca fiind produse traditionale”, a incheiat Apostol.

Autor: Gabriela CURELARU

Sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/161063.html

Textile, tevi, uleiuri...

Diferenta dintre exporturi si importuri a urcat de patru ori in 2007 fata de 2006. Principalele marfuri din judet ce mai au cautare in afara tarii sint textilele, tevile si uleiurile.
Terom SA a devenit amintire. Nicolina SA este istorie. Moldovatricotaje este in faliment. Lactis nu mai functioneaza de mult timp. Sint doar citeva dintre firmele care asigurau o buna parte din exporturile judetului si marfurile necesare consumului local. Putinele mari societati care au mai ramas in viata traverseaza o perioada nu tocmai fericita si asa s-a ajuns ca balanta sa incline net in favoarea importurilor.

Cifrele statistice vorbesc de la sine. Deficitul comercial a crescut anul trecut fata de 2006 de patru ori.  „In 2005 am avut un excedent de 22 milioane euro. In schimb este trist ca in anul 2007 importurile depasesc exporturile inregistrind un deficit de 125 milioane euro. Comparativ cu aceasta suma, pot spune ca in 2006 deficitul era de doar 32 milioane euro”, a rezumat Gheorghe Chirila, director executiv la Directia Judeteana de Statistica (DJS) Iasi.

Conform datelor provizorii furnizate DJS Iasi, la nivel judetean anul trecut s-au efectuat importuri de 404,058 milioane euro si s-a exportat de 279,124 milioane euro.

Pe plus la textile

„Daca ar fi sa facem un clasament pe 2007 la exporturi, pe primul loc ar fi produsele textile, confectii si incaltamintea care reprezinta 32% din totalul pe judet. Ar urma metalele si articolele din metale cu 22% si masini, aparate, echipamente si mijloace de transport cu 18%. La importuri pe primul loc sint masinile, aparatele si mijloacele de transport cu 29% si pe locul doi sint produsele agricole si alimentare cu 18%. Acest lucru are oarecum legatura si  cu seceta. Iar pe locul trei sint metalele cu 16%” a completa Chirila.

Singura grupa de produse la care judetul Iasi a exportat mai mult decit a importat o reprezinta textilele. „Nu este o asa mare incintare. La exporturi intra inclusiv intreprinderile care lucreaza cu materialele fabricii din afara, dar folosesc forta de munca de la noi pentru ca e mai ieftina, dar produsele finale le vind tot in afara” a adaugat Chirila.

Ce este si mai trist, dupa cum arata datele de mai sus, este calitatea exporturilor. In afara tarii nu vindem produse complexe, care sa inglobeze multa tehnologie, ci marfuri ce incorporeaza in general munca ieftina. Practic, cistigul realizat de pe urma acestor vinzari in afara tarii nu ne aduce plus valoarea.

In cazul deficitului inregistrat la categoria produse agricole, situatia este cu atit mai curioasa daca luam in calcul faptul ca judetul are un potential agricol imens. „Potentialul judetului Iasi este foarte bun. Iasul poate sa asigure alimente pentru mai mult de doua judete. In anul 2006 am avut o productie de griu care asigura necesarul pentru inca doua judete de marimea Iasului” a comentat Constantin Arustei, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi.

Pe de alta parte, trebuie sa spunem ca investitiile realizate prin fonduri europene in agricultura inca nu au inceput sa isi arate roadele. „Practic toata capacitatea investitiei prin proiecte SAPARD va fi gata la sfirsitul anului 2008. Din 2009 vor incepe sa functioneze” a estimat Liviu Bulgaru, seful Oficiului Judetean de Plati si Interventia in Agricultura Iasi. Este de asteptat ca odata ce investitiile realizate prin SAPARD intra in functiune deficitul realizat in acest sector sa se reduca.

Sursa:ZiaruldeIasi

Produse traditionale

Producatorii locali nu au fost atrasi prea mult de ideea de a obtine eticheta „traditonala” pentru brinzeturi sau colaci. Iasul are in acest moment doar 19 produse traditionale, dintre care 16 au fost inregistrate anul trecut. Cele mai multe produse sint din domeniul lactatelor. Estul tarii se poate lauda cu brinza de vaci Sipote, cu brinza telemea de Probota ?i de Miroslavesti, cascavalurile Cuza, Vatra Pascanilor, Sipote sau de Probota, cu urda de Miroslavesti, cu laptele batut Sipote, cu malaiul de Hartoape, cu placintele poale in brau, cu colacul taranesc cu cartofi, impletit, cu varzari, cu pasca cu ciocolata ?i cu sfintisori.

In prezent, la nivel national sunt inregistrate aproximativ 1.750 produse traditionale, cele mai multe in domeniul lactatelor, al mezelurilor si al panificatiei. Regiunea Nord-Vest concentreaza cea mai mare parte a produselor autentic romanesti, de dou? ori mai mult fat? de sudul si estul tarii. In Moldova, sucevenii au înregistrat cele mai multe produse care respecta retetele originale. Sursa: http://iasicastiga.ro/stiri-flux-de-stiri/iasul-sta-prost-la-capitolul-produse-traditionale

-1:Uleiul Unirea!

Activitatea de productie a fabricii de la Iasi va fi mutata de actionarul majoritar la Buzau.

Unirea SA, una dintre cele mai mari firme din Iasi, in functie de cifra de afaceri, isi inchide portile. Decizia grupului Bunge – actionarul majoritar al companiei iesene, de a sista activitatea de productie la nivel local aduce prejudicii atit celor aproximativ 300 de angajati ai societatii, cit si bugetului judetului tinind cont de faptul ca producatorul de ulei este unul dintre cei mai mari platitori de taxe si impozite din zona. Hotarirea a fost anuntata oficial in cursul zilei de ieri, insa in mediul de afaceri local zvonurile privind incetarea activitatii fabricii circulau de mai mult timp.

Dupa cum sustin oficialii actionarului majoritar, suspendarea productiei fabricii de la Iasi vine pe fondul restructurarii operatiunilor industriale ale companiei in Romania. „Decizia de a-si optimiza capacitatile de productie din Romania vine ca urmare a recentei achizitii de catre Bunge a anumitor marci si proprietati de la Agricover, inclusiv o fabrica din Buzau. Planul restructurat presupune concentrarea intr-un singur loc, la Buzau, a tuturor operatiunilor de zdrobire, rafinare si imbuteliere pe care Bunge le desfasoara in Romania”, a declarat Jean-Louis Gourbin, presedintele Bunge pentru Europa.

Apel pentru sustinerea produselor Nokia fabricate in Romania

Fata de presiunea politica si mobilizarea germana pentru boicotarea produselor Nokia, societatea romaneasca, beneficiara a fabricii ce se va inaugura langa Cluj Napoca, trebuie sa ofere un raspuns. Junior Chamber International Iasi (JCI) indeamna romanii sa cumpere produse Nokia, fabricate in Romania, pentru a sprijini moral si economic aceasta investitie.

In ultimele zile, zeci de mii de persoane au protestat la Bochum in Germania fata de inchiderea fabricii Nokia si relocarea unitatilor de productie langa Cluj –Napoca. O serie de lideri politici germani, cum ar fi ministrul pentru protectia consumatorului, Horst Seehofer, au facut apel la boicotarea telefoanele Nokia.
In plus, ministrul social-democrat al finantelor, Peer Steinbrück, a denuntat „capitalismul de caravana” in care companiile trec dintr-o tara in alta.
Insusi premierul Angela Merkel a declarat ca decizia Nokia este de „neinteles”, in timp ce premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Jurgen Ruttgers, sustine ca muncitorii romani nu sunt ‘mai flexibili, mai harnici si mai cinstiti’ decat cei nemti.

Fata de presiunea politica si mobilizarea germana pentru boicotarea produselor Nokia, societatea romaneasca, beneficiara a fabricii ce se va inaugura langa Cluj Napoca, trebuie sa ofere un raspuns. Junior Chamber International Iasi (JCI) indeamna romanii, tinerii si oamenii de afaceri sa cumpere produse Nokia, fabricate in Romania, pentru a sprijini moral si economic aceasta investitie. Credem ca este nevoie ca liderii importanti din Romania sa ia atitudine, pentru a dovedi ca apreciem investitorii straini, importul de tehnologie si know how . Apreciem ca Nokia are dreptul sa se mute in tara noastra, fiindca aceasta decizie se inscrie in cadrul regulilor si a spiritului competitional agreat de Comunitatea Europeana. Consideram ca societatea romaneasca, lipsita taxele de import pe produsele Nokia, in urma aderarii la UE, trebuie sa beneficieze de avantajele pietei libere europene. Avem nevoie de o piata adevarata si o prima dovada este mutarea Nokia in Romania. Sprijiniti sosirea Nokia in Romania!

Despre JCI. Ce reprezinta JCI?

Junior Chamber International (JCI) este cea mai important? organiza?ie pentru tinerii lideri ?i antreprenori din lume. Misiunea acestei organizatii este de a contribui la binele comunitatii prin formarea de Lideri autentici ?i Antreprenori. Junior Chamber International desfasoara si in Romania proiecte pe 4 mari arii: Afaceri – Dezvoltare Individuala – Internationalism – Comunitar-Social.
JCI a aparut acum 90 de ani in SUA ca un club de networking si dans creat de tineri care isi doreau sa schimbe in bine comunitatea locala. Dimensiunea internationala a venit dupa al doilea razboi mondial, acum 63 de ani, cand JCI a fost fondat la nivel mondial sub acest nume, cu o misiune umanista si de intelegere intre culturi: ‘societati mai bune, create de catre lideri mai buni’. JCI functioneaza in Romania din 2002 in Bucuresti (grupul de initiativa) si din 2003 in 5 orase din tara – Bucuresti, Timisoara, Brasov, Constanta si Iasi. La nivel national partenerii JCI in Romania sunt cei traditionali: Camera de Comert si Industrie a Romaniei, respectiv cele locale pentru fiecare organizatie locala a JCI, AIESEC, Junior Achievement, care furnizeaza Asociatiei tineri alumni.

Pages:« Prev123456789101112Next »