Sunteti aici: Fabricat in Iasi»Articole»Ce s-a ales de celebrele perdele de Pascani

Ce s-a ales de celebrele perdele de Pascani

Intreprinderea de Tricotaje si Perdele „Siretul” din Pascani a fost infiintata in 1973 de regimul ceausist si a reusit sa creeze una dintre cele mai mari isterii consumeriste in comunism.

La Intreprinderea de Tricotaje si Perdele „Siretul” din Pascani s-a raportat imbunatatirea gamei de produse, prin introducerea unor noi modele, in proportie de 90%. Efortul novator se inscrie in sarcinile trasate de „Programul de modernizare in suportul tehnic al rentabilizarii productiei, al cresterii calitatii acesteia si mai bunei folosiri a capacitatilor, a fortei de munca”, elaborat sub indrumarea lui Nicolae Ceausescu. Inginerul-sef al intreprinderii, Rodica Balan: „toate cele 30 de modele noi prevazute la nivelul anului se afla in fabricatie. Din cele 19 masuri cuprinse in programul de modernizare, cinci au fost si implementate si au inceput sa-si dovedeasca eficienta”. In procesul de productie, lucratoarele de la Intreprinderea de Tricotaje aveau in vedere si recomandarile privind economia de resurse, folosind materia prima cu mare grija. Insa fara a face rabat de la calitate, pentru a nu incalca standardele necesare livrarii produselor catre export», este textul unui articol din ziarul „Scinteia” publicat in mai 1989. Este printre ultimele mentiuni cu valoare documentara despre fabrica de perdele din localitata ieseana Pascani aparute in presa comunista, dar raportarile de tip „la hectar” par a o plasa in continuare in epoca de Aur a productiei. Majoritatea romanilor care au trait in comunism au tanjit dupa cateva produse fara de care laudele despre „pile” in fata vecinilor sau ale cunoscutilor erau inutile: printre acestea s-au numarat covoarele de Cisnadie si perdelele de Pascani. Din traiul de zi cu zi al romanilor mai faceau parte pasta de dinti „Cristal”, sapunul „Cheia”, becul de Fieni, tenisii de Dragasani, salteaua Relaxa, masina de cusut „Ileana” sau bicicleta Pegas. Dar perdelele de Pascani reprezetau „fructul interzis” pentru ca, teoretic, cvasi-majoritatea productiei era destinata exportului. In tara, isi cumparau perdele de Pascani ambasadori straini, parlamentari, cei din familia Ceausescu sau din anturajul familiei dictatoriale. A avea perdele de la Pascani in casa era aproape echivalent cu dobandirea unui rang social superior.

Erau exportate in tari precum Canada, Austria, Bulgaria, SUA, Franta si tarile arabe, iar in Romania costa 21 de lei metrul liniar, un pret piperat spre exorbitant pentru omul de rand in anii comunismului. Cu toate acestea, in putinele randuri cand marfa era pusa de vanzare se ajungea la bataie pentru un petec de perdea. Cei cativa mii de angajati ai fabricii erau bine vazuti in societate si multi dintre ei au ajuns sa se imbogateasca practicand comertul la negru cu perdele scoase pe furis.

In anii ’80, fabrica producea cinci milioane de metri liniari/lunar. Nu e de mirare ca unul dintre oamenii implicati in procesul de productie a sustinut recent ca fabrica producea profit de ordinul miliardelor de lei.

„Le luai cu spaga, le dadeai spaga”

«Necherman» era un model care s-a vandut foarte bine 7-8 ani dupa Revolutie. Formele acestui model erau ceva intre flori si forme geometrice. «Spic de grau» era perdeaua cu forme de spic de grau. «Florentina» avea peste tot numai flori si era unul dintre cele mai bune modele, iar «Spaniola» avea cateva flori mari doar in mijloc„, rememoreaza Leonard Rusu, fost director al fabricii timp de 15 ani si al patrulea angajat al intreprinderii, pentru ziaruldeiasi.ro. Fabrica de perdele de la Galati este mentionata si in filmul documentar Metrobranding – o poveste de dragoste intre oameni si obiecte realizat in 2010 de catre tinerii cineasti tinerii cineasti Ana Vlad si Adrian Voicu, despre produsele celebre din perioada comunista. „O perdea de Pascani sau o bicicleta Pegas reprezentau mai mult decat obiectul in sine. Cu ele deschideai usi, le luai cu spaga, le dadeai spaga, intrai in posesia lor dupa ce stateai vreme indelungata pe o lista de asteptare deschisa la locul de munca. Erau atat de valoroase ca ajungeau sa fie lasate si mostenire. Fiecare obiect avea o poveste care era legata strans de viata cumparatorului. Pe noi aceste povesti ne-au interesat de fapt si am vrut sa vedem si unde s-au fabricat aceste produse ajunse mandria productiei socialiste„, au declarat realizatorii filmului intr-un interviu din 2011. Legendele referitoare la spaga in perdele au circulat multi ani si dupa 1989. In 2008, Leonard Rusu, care a ramas si dupa Revolutie „tartorul” din spatele fabricii pascanene, a fost acuzat de un competitor de campanie electorala ca actioneaza dupa „operatiunea perdeaua”. Candidat PDL la Senat, Rusu a fost acuzat de PSD-isti ca imparte spaga electorala in perdele.

Marirea si decaderea perdelelor de Pascani

Spre deosebire de multe branduri comuniste care s-au prabusit brusc dupa Revolutie, Perdele Pascani a continuat sa functioneze ani buni ulterior, chiar daca a fost nevoita sa-si adapteze strategia pentru o piata concurentiala. Calitatea acestor produse nu a putut fi contestata niciodata.

In 1990, Siretul s-a constituit ca societate pe actiuni, cu unic actionar statul roman, iar din 1998 actiunile sale sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti, la categoria a II-a. In 2003, firma avea profit de cinci milioane de euro si o cifra de afaceri de 12 milioane de euro. In numai cativa ani, situatia s-a schimbat dramatic. In 2011, societatea avea 299 de angajati si inregistra pierderi in valoare de 190 de milioane de euro si datorii de 4,15 milioane de euro, la vanzari de putin peste 2 milioane de euro. In toamna lui 2010, compania a intrat in insolventa. Firma a fost controlata pe rand sau in tandem de catre fostul director Rusu si firme apartinand omul de afaceri Viorel Roman, un apropiat al Patriarhului Daniel in vremea in care acesta era mitropolit la Iasi. Dupa esecul planului de reorganizare, Siretul Pascani a intrat oficial in faliment pe 1 ianuarie 2015, iar cei 302 de angajati au primit avize de disponibilizare.

Comments

Leave your comment

Your Name: (required)

E-Mail: (required)

Website: (not required)

Message: (required)

Send comment