Sunteti aici: Fabricat in Iasi»NOUTATI

NOUTATI

Fabricat in Iasi in 1982

„Va rog vizitati adresa „http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:ExperimentTORIS.JPG
unde am prezentat rezumativ experimentul meu TORIS (‘fabricat inIasi in 1982) care valorifica Efectul PROCOPIU (‘fabricat’ in Iasi in 1930) si repune in discutia fizicienilor afirmatia uitata, a lui OERSTED din 1820 asupra formei spirale a campului magnetic .”
Iasi 22 mai 2007
ing.Nic.N.Vlad

Aragazurile Maxwell, Hott, Nr. 1 si FOCUS fabricate in Iasi...

Marcile create de hypermarketuri nu atrag cumparatori

de Mariana Baciu

Produsele oferite de centrele comerciale sub branduri proprii se diferentiaza de celelalte marfuri prin pret mic.
Cu toate ca tendintele arata o deschidere a romanilor catre formele moderne de retail, se pare ca nu toate „modelele” aduse de marii giganti internationali de pe aceasta piata se bucura de succes.

Studiul Shopper Trends, realizat de compania de cercetare a pietei Nielsen Romania, arata ca marcile proprii ale marilor lanturi comerciale continua, ca si in anul anterior, sa fie insuficient cunoscute de romani.

Potrivit studiului, marcile proprii au inceput sa fie prezente in cantitati mai mari in cosul de cumparaturi al romanilor, comparativ cu anul anterior. Cu toate astea, inca nu se bucura de notorietatea pe care acestea o au in alte state europene.

Astfel, studiul Nielsen Romania evidentiaza ca 11% din romani nu cunosc nicio marca privata comercializata de retaileri, iar 38% au declarat ca nu cumpara astfel de marci. Asadar, fata de anul 2005, procentul romanilor care nu cumpara deloc produse vandute de retaileri sub marca proprie s-a diminuat cu 16%. Totodata, procentul persoanelor care cumpara astfel de produse a crescut de la 46%, in 2005, ajungand la 62%, in 2006. Cercetarea arata ca, la nivelul anului 2006, cea mai cunoscuta marca privata din Romania a fost ARO, marca grupului Metro Cash and Carry, urmata de Clever – marca Billa si Metro Quality, marca a grupului Metro.

Marcile proprii sau politica preturilor reduse
„Prezenta marcilor private nu influenteaza cumparatorii romani in alegerea magazinului preferat. Acestia sunt inca deschisi, asimileaza fara prea mari critici experienta comertului modern sau pur si simplu percep aceste elemente ca fiind in mod egal acoperite de toti jucatorii din aceasta piata”, a declarat Bogdana Baltasiu, client service manager in cadrul Nielsen Romania. De asemenea, studiul releva ca marcile proprii ale retailerilor care pot avea succes mai mare la cumparatori sunt cele din categoria produselor alimentare, indicate de 59% din repondenti, urmate de produse de larg consum din hartie 58%, produse pentru ingrijirea locuintei si cele de ingrijire personala. Studiul a fost realizat in noiembrie 2006, pe un esantion de 1.100 de repondenti din mediul urban.

Aparute ca urmare a concurentei acerbe de pe piata de retail, produsele oferite sub marcile proprii se diferentiaza de produsele similare comercializate sub marci consacrate, in special prin pretul la care sunt comecializate. „Pretul este principalul factor de diferentiere. Nr.1 este marca cea mai ieftina, insa produsele comercializate sub acest brand poarta garantia calitatii Carrefour”, explica Andreea Mihai, marketing manager Carrefour Romania.

Potrivit Andreei Mihai, portofoliul de produse Marca  Nr. 1 cuprindea, la nivelul lunii mai a anului 2007, aproximativ 800 de sortimente, iar intr-un magazin se vand lunar 500.000 de produse.

In 2006, Carrefour a vandut in medie peste 5.000.000 de unitati din produsele Marca 1 intr-un magazin,  ponderea acestora in vanzarile totale fiind de aproximativ 5% pe categoria food”, a precizat Mihai.

Alaturi de Marca 1, Winny (Cora), ARO (Metro) si Clever (Billa) sunt alte branduri proprii ale retailerilor pe care le vedem de cate ori mergem la cumparaturi.

Cea mai cunoscuta marca proprie a grupului Cora -Winny – a fost lansata pe piata romaneasca in anul 2005. Azi Metro prezinta in fata clientilor un numar important de marci proprii, dintre care cea mai cunoscuta pe piata romaneasca este marca ARO, aceasta fiind de altfel indicata de catre consumatori drept cea mai cunoscuta marca proprie a retailerilor. La magazinele de tip discount ponderea acestor branduri din totalul produselor oferite este mai mare.

Brandurile proprii rotunjesc veniturile producatorilor romani
Pentru a oferi respectivele produse la preturi competitive, majoritatea retailerilor au declarat ca prefera sa colaboreze cu producatori romani.

Petronel Apostol, directorul comercial al companiei Omega Tehnoton Distribution Iasi – firma care produce aragazuri marca Focus pentru grupul Metro -, a declarat pentru „Adevarul” ca ponderea livrarilor acestor produse in cifra de afaceri lunara a companiei a crescut, de la 7%, in 2003, la 23%, la finele anului 2006, in conditiile in care compania a inregistrat din productia de aragazuri o cifra de afaceri de peste sapte milioane euro, in 2006.

„Livrarile de produse sub marci proprii ale retailerilor sunt avantajoase pentru producatorii autohtoni, pentru ca, in general, retailerii solicita cantitati mari, cu toate ca oferim discounturi mari acestea sunt, totusi, rentabile. Ne aliniem tendintelor din piata, de dezvoltare a marilor retele comerciale, in defavoarea magazinelor specializate, mici”, considera Petronel Apostol.
El a adaugat ca Tehnoton a livrat pentru Carrefour aragazul Marca Nr. 1, cu patru arzatoare, in perioada august 2004-februarie 2005, numarul de aparate livrate lunar fiind de 300 de bucati. ÃŽn prezent, compania nu mai livreaza astfel de produse pentru magazinele Carrefour”, a precizat oficialul companiei Tehnoton.

Apostol mai spune ca o pondere mai mare in cifra de afaceri realizata de companie au avut-o aragazurile marca Focus, comercializata de Metro, acestea cifrandu-se la 11.000 de bucati, la sfarsitul anului 2006. Pe langa marca Focus, Tehnoton livreaza de aproximativ o luna si aragazuri marca Hott tot pentru grupul Metro. Compania Tehnoton produce si aragazuri marca Maxwell, marca proprie a grupului Rombiz.

Sursa: Adevarul

   

 

Ieseanul: Despre brandul Iasului

Orasul fara numeIn toamna anului 2005, Pre­fectura s-a gandit ca Iasul are nevoie de un „nume de scena”, sonor si usor de tinut minte. Altfel spus, in limbajul advertiserilor, Iasul avea nevoie de un brand care sa-l reprezinte in mediile de afaceri, cultura­le, politice. Proiectul, entuziast si provocator, a ramas la sta­diul de ciorna prafuita, uitata in fisetele Casei Patrate.

Ruinele „capitalei culturale”
De ce ar fi avut nevoie lasul de o alta emblema decat cea arhicunoscuta, de „capitala culturala” a Romaniei? In primul rand, aceasta imagine nu mai are substanta. Specialistii spun ca acest atribut a dispa­rut odata cu mutarea revistei Viata Romaneasca la Bucuresti si moartea lui Toparceanu, ran­gul de Mecca spirituala deve­nind astfel o legenda. In al doi­lea rand, prezentul cultural al lasului nu reuseste sa recupe­reze din fastul pierdut. Un Pa­lat al Culturii macinat de afa­ceri oneroase, un Teatru Na­tional care lipseste de ani buni de la premierile UNITER, un director de Ateneu hartuit de administratia locala nu repre­zinta deloc semnele unei vieti culturale efervescente.
 
Acum nu e momentul
Daca nu prin cultura, atunci prin ce poate lasul sa se remar­ce? Initiatorii proiectului de branduire a orasului nu au ga­sit inca un raspuns viabil la aceasta intrebare. Mai mult, re­prezentantii Primariei sustin ca este prematur sa se puna o eticheta lasului, atata timp cat nu este finalizata strategia „Orizont 2020”, prin care se va contura un cu totul alt chip al urbei. „Pro­babil ca la sfarsitul lunii iulie, vom definitiva proiectul Ori­zont 2020. Asadar, nu putem da o identitate lasului in 2007, ata­ta timp cat el va arata mult schimbat peste 10-15 ani”, spu­ne Cosmin Coman, directorul de comunicare al Primariei.

Advertiserul asteapta
Nici dinspre Grapefruit Design, agentia de advertising implicata in acest proiect, me­sajele nu sunt foarte incuraja­toare. „In acest moment nu avem informatii despre proiectul brandului Iasi, deoarece nu am mai discutat cu autoritatile pe acest subiect. Presupun ca e inca in faza de intentie, fara a se fi demarat si, cu atat mai putin, sa se fi concretizat vreo actiune”, declara Marius Ursache, Chief Creative Officer la Grapefruit. Agentia ieseana nu a avut la indemana materia prima cu care sa lucreze. „Pen­tru a defini un mesaj, concept, si in cele din urma o strategie e nevoie in primul rand de o baza de referinta – de un stu­diu mai complex, pe mai mul­te publicuri (locuitori, factori de decizie din zona guverna­mentala/administrativa, afa­ceri, cultura, turism, educatie, precum si publicuri externe din alte zone ale tarii). Un ase­menea studiu nu exista pana in momentul de fata, din cate stiu”, explica Ursache.

Banii se intorc inzecit
Daca macar din punct de vedere al organizarii lucrurile ar fi urnite din loc, investitiile ulterioare nu ar fi deloc de ne­glijat. „Un proiect la care par­ticipa Primaria, impreuna cu un grup de lucru in care sunt inclusi factori de decizie din diferite compartimente, sub in­drumarea unei companii spe­cializate in branding de loc, poate costa intre 200.000 si 400.000 euro pentru consul­tanta si strategie. Costurile sunt insa mult mai mari la ni­velul implementarii in actiuni­le si compartimentele relevan­te pentru oras, unde pot ajun­ge la ordinul milioanelor de euro”, spune Ursache. Tot el este de parere ca investitia se va amortiza. „Odata cu dema­rarea proiectului si conturarea unui brand solid, costurile se pot acoperi din veniturile adu­se de imaginea creata. Cu alte cuvinte, de la un punct incolo proiectul se autofinanteaza, insa e nevoie de implicare, rab­dare si perseverenta.”

Marca de marca
Orase importante din lume si-au creat branduri solide in timp. De treizeci de ani, „I Iove New York” reprezinta imaginea metropolei americane. Emblema de netagaduit a Parisului este „Orasul luminilor”, in timp ce Pittsburgul a fost recunoscut multa vreme drept „Orasul otelului”. Chicago este supranumit „Windy City (Orasul vanturilor), Amsterdam este „Venetia Nordului”, Stockholm poarta renumele de „Frumoasa pe apa”, iar Sankt Petersburg este recunoscut drept „Orasul palatelor”.
 „Le-am propus tuturor celor implicati sa cadem de acord in privinta crearii unei asociatii care sa poata atrage fondurile necesare. Din pacate, toate intalnirile la care am participat avut doar un rol pur informativ, fara a se lua decizii concrete”
Nicu Paduraru, prefect Iasi
Sursa: http://www.ieseanul.ro
 

Jurnalul de Est: Vinul si medicamentele, cele mai bune marci iesene

  Doua marci de vin si una de medicamente se claseaza pe primele locului al topului celor mai cautate brand-uri iesene, top realizat la solicitarea cotidianului nostru de catre specialistii in branding de la Grapefruit. Potrivit reprezentantilor firmei iesene, primele trei locuri se detaseaza clar de restul companiilor care intra in acest clasament prin programele de marketing mult mai active ale acestor firme. „Pe primul loc as clasa firma Antibiotice. Sunt cunoscuti atat in tara, dar mai ales in strainatate. Mai mult, spre deosebire de ceilalti agenti economici, ei se preocupa de procesul de branding. Pe locul doi se situeaza cei de la Cotnari, iar, pe trei, firma Bucium. Totusi, in ceea ce priveste produsele celor de la Cotnari, pot spune ca inca sunt administrate ca produse, nu drept brand-uri”, este de parere Stefan Liute, Strategy Director la Grapefruit.

  Moda, pe ultimul loc in top 10

  Stefan Liute considera ca intre primele trei pozitii ale topului si restul clasamentului exista o distanta destul de mare si aceasta datorita diferentelor in ceea ce priveste strategiile de marketing ale firmelor respective. „Pe locul patru se claseaza, in topul nostru, uleiul Unirea, pe cinci – Roton, firma de media si entertainment. Urmeaza Universitatea „Al.I.Cuza”, care este un brand academic recunoscut nu numai in tara. Pe pozitia a saptea vine Omega Tehnoton, dar, ca si in alte cazuri, aici se face un marketing relativ timid, mai mult un management de produs. Kosarom se situeaza pe treapa a opta a clasamentului, dar aici deja vorbim despre un brand cu infuenta la nivel regional. Urmatorul loc in top este detinut de cele mai importante reprezentante ale modei iesene. Este vorba despre Irina Schroter si Nichi, firma a carei imagine este Monica Barladeanu”, a adaugat Stefan Liute.

  Banii sau vechimea?
  Ce conteaza in crearea unui brand: banii sau timpul? Este o intrebare pe care i-am adresat-o lui Stefan Liute, specialist in branding. Potrivit lui, investind multi bani, dar si avand la dispozitie angajati profesionisti pe acest sector, poti crea intr-un timp relativ scurt un brand puternic. „Consider ca, in egala masura, in crearea unui brand conteaza atat timpul, cit si banii investiti. Totusi, daca scoti pe piata un produs, ai un brand manager care are la dispozitie si multi bani pe care sa ii investeasca in branding, atunci, intr-un timp relativ scurt, aproape cinci ani, acesta ar trebui sa creeze un brand de aceeasi valoare cu Antibiotice, de exemplu”, considera Liute. Acesta este de parere ca, „acum, suntem la inceput in acest sector la nivel local” si, astfel, mai este loc de imbunatatiri. In opinia sa, se mai poate lucra la serviciile profesionale, de orice natura, cat mai inalt calificate.

  Ce este branding-ul si brand-ul

  Potrivit specialistilor, branding-ul poate fi inteles mai bine asociat cu termenul de „diferentier”, procesul prin care produsul „aruncat” pe piata face diferenta prin celelalte de acelasi tip. „Intr-o definitie tehnica, dar simpla, branding-ul este un proces utilizat de organizatii, fie ele formale sau informale, comerciale sau non-profit, pentru a obtine un avantaj competitiv si durabil, prin diferentiere. Atributele ce diferentiaza un brand le furnizeaza detinatorilor acelui produs satisfactii si beneficii pe care acestia le recompenseaza financiar sau in alt mod”, spune Andrei Botez, designer la Grapefruit. De asemenea, designer-ul iesean este de parere ca brandul poate fi definit ca un produs, serviciu, persoana, grup de persoane sau loc indentificabil, imbunatatit astfel incat cumparatorul sau utilizatorul percep valori adaugate, unice, care se potrivesc perfect nevoilor lor”.

Sursa: Jurnalul de Est

Cele mai tari marci din Romania

Valoarea celor mai importante 50 de marci romanesti depaseste doua miliarde euro.

Valoarea cumulata a celor mai importante 50 de marci romanesti depaseste doua miliarde de euro, cele mai numeroase branduri provenind din domeniul bancar, alimentar si de retail, potrivit unui clasament realizat de catre compania de consultanta Brandient si firma de cercetare D&D Research. Aceasta este prima editie a topului, realizat pentru revista Business Week Romania. Valoarea brandului a fost definita ca valoarea neta actualizata a fluxurilor de numerar generate de marca respectiva, calculata la 1 ianuarie 2006. Autorii au luat in calcul mai multi factori, precum forta financiara demonstrata in piata, respectiv evolutia vinzarilor in anul 2005, perspectivele de crestere a categoriei sau industriei respective in perioada 2006-2008. Ca rata de risc a fost luat in considerare randamentul eurobondurilor cu scadenta cea mai lunga emise de Romania. De asemenea, s-a tinut cont de un indice de brand equity, obtinut prin prelucrarea si indexarea rezultatelor unei cercetari nationale de piata efectuata de firma D&D Research in 22 de categorii distincte, acoperind peste 200 de branduri romanesti. Autorii topului nu au calculat valoarea de vinzare a brandului, subliniind ca aceasta depinde si de alti factori. Primul loc este ocupat de Dacia, cu o valoare de 387,4 milioane de euro, dupa care urmeaza Banca Comerciala Romana, care valoreaza 355,6 milioane de euro, si BRD-Groupe Societe Generale – 208,3 milioane de euro. Printre primele zece marci mai sint Petrom, pe locul patru, cu o valoare a marcii de 86,4 milioane de euro, in timp ce pozitia a cincea este adjudecata de Sensiblu, lantul de farmacii operate de firma A&D Pharma, cu 82 milioane euro. Locurile urmatoare sint ocupate de Rompetrol – 72,5 milioane de euro, Cristim – 62,8 milioane de euro, Asirom – 60,9 milioane euro, Altex – 59,4 milioane de euro si Domo – 41,4 milioane de euro. Alte branduri incluse in top sint Banca Transilvania, Flanco, Mobexpert, Romstal, Poiana, CEC, Leonardo, Aldis, Borsec, Bergenbier etc. „Din acest top reiese ca romanii mananca mult salam, beau multa bere, iau credite si se plimba mult cu Dacia. Speram ca anii viitori sa avem o alta configuratie a acestui top si sa fie prezente si marci din alte domenii”, a declarat, la prezentarea topului, Aneta Bogdan, unul dintre fondatorii firmei brandient.

Sursa: ZiaruldeIasi

15 marci care reprezinta Iasul

Iata un material care cred ca este inspirat de proiectul nostru.

   Autor: Ancuta BALAN, ZiaruldeIasi

Ce „marfa” mai reprezinta astazi Iasul in tara? “Ziarul de Iasi” a realizat o analiza pe aceasta tema, alcatuind astfel o lista cu 15 produse sau firme care sunt acum adevaratii ambasadori ai judetului. Vechea mandrie a Iasului, industria grea, tevile Metalurgica sau firele marca CFS, a fost inlocuita in ultimii ani cu noi branduri care fac cunoscut Iasul. Pe langa vechile marci Cotnari, Antibiotice, uleiul Unirea etc., au aparut branduri precum Iulius Mall, Polirom, Kosarom, Tess Conex sau Grapefruit. Ce spun specialistii despre importanta brandurilor pentru o comunitate?

Vechea mandrie a Iasului, industria grea, a fost inlocuita de noi branduri. Tevile marca Metalurgica, firele de la Combinatul de Fibre Sintetice sau piesele imense, carate cu masini colosale, de la Combinatul de Utilaj Greu, marcau judetul pe harta economica a tarii inainte de ‘90. Investitorii ieseni incep insa sa inlocuiasca vechile industrii ale perioadei comuniste cu branduri din moda, din edituri, cu marci de piese auto, produse din carne sau cu mall-uri.

“Ziarul de Iasi” a provocat importanti patroni din Iasi, posesori de branduri in ascensiune, cum ar fi Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Cristina Nichita, Grapefruit etc. sa isi descrie propria afacere si modul cum a evoluat de la infiintare.

Iasul are si alte branduri importante, aparute inainte de 1990 si pastrate si in prezent, printre care se afla Antibiotice, Cotnari, Bucium, perdelele de Pascani sau uleiul Unirea, ori dupa ‘90, cum ar fi Irina Schrotter, Ravioli, produsele din lapte de la Promilch, targurile Camex etc. Nici unul din patronii ieseni nu si-a putut aprecia in cifre valoarea brandului detinut. Aceasta desi, in strainatate, evaluarea in bani a unei marci este un lucru obisnuit.

“K”-ul Kosarom-ului vine de la knock-out
Cat valoreaza marcile Iasului? Potrivit standardelor internationale de contabilitate sau evaluare, valoarea unui brand nu se poate masura in acelasi fel in care se evalueaza un activ tangibil. “Importanta in clasificarea marcilor este notorietatea firmei. Aceasta poate fi aflata printr-un studiu de piata, la nivelul Iasului sau la nivel national, dar deocamdata nu a solicitat nimeni din Iasi un astfel de studiu”, a spus Tudor Jijie, lector doctor in cadrul Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor.

Valoarea unui brand este data de forta financiara demonstrata in piata, respectiv evolutia vanzarilor, pornind de la datele financiare inregistrate, perspectivele de crestere ale categoriei sau industriei respective in anii urmatori sau rata de redeventa. Pentru multi dintre investitorii ieseni, primul pas in afaceri a fost mai degraba o chestiune de inspiratie.

“Afacerea pe care o conduc s-a dezvoltat de zece ori de la infiintare pana in prezent. Am pornit afacerea in decembrie 1990, de la o sectie din fosta intreprindere de comercializare a carnii, care s-a privatizat printre primele din tara. Imediat dupa ‘90 nu era nevoie sa faci o analiza de piata, pentru ca populatia era infometata”, a argumentat Neculai Apostol, presedintele grupului de firme Kosarom. “K”, de la knock-out, un rosu puternic si o sabie pentru sigla, prin aceasta isi facea curaj marca Kosarom in primii ani. “Alegerea numelui firmei si a siglei a fost o inspiratie de moment. Am fost ajutati de un prieten, desenator tehnic, iar despre K de Kosarom as putea spune ca vine de la termenul «knock-out». Sabia am adaugat-o pe parcurs, dar vrem sa renuntam la ea pentru ca nu mai corespunde designului actual”, a precizat Apostol.

Kosarom produce in prezent aproximativ 80 de sortimente de preparate din carne, materia prima fiind asigurata in cea mai mare parte din productia proprie. Firma face parte, alaturi de societatile Agricola Tirgu Frumos, Suinprod Roman si Avi Top Iasi, din grupul de firme Kosarom, unul dintre cei mai importanti producatori de preparate din carne din Romania.

Polirom are deja cinci tipografii in toata tara
Editura Polirom a imprumutat numele tipografiei care functioneaza si in prezent in Calea Chisinaului, unde se tiparesc inca o parte dintre carti. In prezent, productia Polirom a ajuns sa fie sustinuta de cinci tipografii din toata tara.

“Avem multi colaboratori in toata tara. Impreuna alcatuiesc ceea ce ar putea fi spiritul editurii, un brand national care, intr-o mare masura, este dator si climatului cultural al Iasului, adica locului unde el s-a format”, a declarat Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom.

In unele cazuri, salturile spectaculoase se explica printr-o eficienta utilizare a resurselor umane. Editura Polirom, de exemplu, a pornit in 1995 de la o cifra de afaceri de 125.000 de dolari si a atins in 2006 o cifra de afaceri de aproximativ cinci milioane de euro, cu 20% mai mare ca in anul precedent.

Iulius Mall, un brand cunoscut in toata tara
Cei care au creat brandul Iulius Mall, infiintat in anul 2000, au reusit sa anticipeze piata. Dupa cum sustin reprezentantii companiei, obiectivul grupului a fost construirea de shopping mall-uri sub acelasi brand in toate orasele cu potential ale Romaniei, unde clientii sa gaseasca marfuri variate si un spatiu placut pentru a-si petrece timpul liber. Si a reusit sa fie cea mai importanta marca de mall-uri din afara Bucurestiului.

“Succesul brandului, traficul de clienti si vanzarile ridicate sunt rezultatul  unei strategii creative de comunicare a avantajelor brandului. Am cautat mereu sa crestem in calitate si sa organizam evenimente atractive”, a explicat Iulian Dascalu, patronul Iulius Group. Dascalu sustine ca nu a evaluat Iulius Mall din punctul de vedere al marcii si nici nu isi pune problema sa o dea in franciza.

Tess Conex si “toba de Iasi”
Noile marci ale Iasului s-au intersectat in timp cu nume importante din tara. O dovada este si evolutia grupului de firme Conex, infiintat in anul 1993, la inceput ca afacere de familie, al sotilor Tereza si Ioan Prisecaru, despre care se spune ca, in aceasta bransa, au dat lovitura cu asa-numita “toba de Iasi”, pentru Dacii, care reusise chiar sa bata, prin pret, “toba de Pitesti”.

“Tess Conex a evoluat odata cu piata pieselor de schimb, care, la randul ei, a evoluat in stransa dependenta cu piata automobilelor. Astfel, daca in primii ani, piesele produse de Tess Conex erau destinate marcii autohtone Dacia, actuala oferta cuprinde piese de schimb pentru aproape toate tipurile de autoturisme”, a explicat Ruxandra Krisan, purtator de cuvint al grupului de firme Conex.

Irina Schrotter si Nichi Cristina Nichita imbraca vedetele
Managerii de firme au inteles ca, daca nu-si promoveaza bine marca, nu au sanse sa concureze cu concernurile europene. Astfel, pentru a-si defini mai bine identitatea, casa de moda Niky Fashion s-a schimbat de curand in Nichi Cristina Nichita.

“Pozitionarea foarte clara pe piata este calea spre succes. Ceea ce ne deosebeste de celelalte marci de moda este linia clasic eleganta pentru femeia din business si gama larga de marimi, ceea ce ne face un apreciat brand de pret-a-porter”, a argumentat Anca Diaconita, director de marketing al Casei de moda Cristina Nichita.

Un alt jucator iesean important in lumea modei romanesti, poate mai cunoscut decit Nichi Cristina Nichita, este Casa de Moda Irina Schrotter. Proprietara acesteia nu a vrut insa sa ofere detalii despre afacerea sa.

Grapefruit, creator de imagine
Din Iasi a luat startul si o importanta firma la nivel national de web design si de evaluare de branduri. Grapefruit, firma infiintata de graficianul Marius Ursache, a desfasurat initial doar activitati creative, design grafic si web, oferite prin Internet clientilor din Statele Unite si Europa, iar din 2001 a avut primul client din tara, firma de telefonie Connex. Patronii Grapefruit ezita insa cind este vorba sa isi evalueze financiar propriul brand.

“Este greu de spus, tocmai pentru ca stiu bine ce inseamna evaluarea unui brand. Nu ma pot gindi decit la un interval de marime: sigur peste 100.000 de euro, dar nu peste 1 milion. De la infiintare pana in prezent cifra de afaceri a crescut cu un ordin de marime, de la zeci de mii la sute de mii de euro”, a mentionat Stefan Liute, director de strategie al firmei Grapefruit.

Potrivit specialistilor in branduri, pentru a calcula valoarea financiara a unei marci, importanta este capacitatea brandului de a genera prin sine insusi venituri pe o perioada lunga de timp. “Daca brandul Grapefruit sau oricare altul ar fi de vanzare, partile ar investi cel mai probabil in mod egal bani intr-un proces de evaluare, inainte sa faca tranzactia propriu-zisa”, a mai spus Liute.

15 marci
Cele 15 marci care pot fi considerate ca reprezinta ambasadorii Iasului sunt, nu neaparat in aceasta ordine: Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Irina Schrotter, Nichi Cristina Nichita, Grapefruit, Cotnari, Bucium, Antibiotice, Perdele Pascani, Ulei Unirea, Ravioli, Promilch lactate, tirgurile Camex.

Cat de importante sunt marcile pentru promovarea unei comunitati
Marcile cu impact economic ajung sa reprezinte o intreaga comunitate. Astfel, sunt cunoscute exemplele cum ar fi Coco Channel pentru moda frantuzeasca, Mercedes pentru industria de masini a Germaniei sau brandul Nokia pentru Finlanda.

“Marcile sunt un fel de ambasadori pentru imaginea orasului unde au fost lansate. In acest fel se exporta niste valori care s-au dezvoltat local si reprezinta la nivel international calitatea anumitor servicii”, a precizat Marius Ursache, director al Grapefruit Design.

Si orasele au nevoie de o marca. “I love New York” a reprezentat una dintre cele mai reusite campanii de promovare a unui oras, iar tricourile cu imaginea literei “I”, urmata de simbolul inimii, sub ele fiind literele “N” si “Y” au devenit clasice.

Campania a fost lansata in 1977 de catre departamentul de dezvoltare economica al statului New York, in scopul relansarii imaginii turistice a orasului.

De curind, Gradina Zoologica din Berlin a inregistrat numele ursuletului polar Knut ca marca, dupa succesul mediatic neasteptat. Respins de la nastere de mama sa, Knut a fost crescut de oameni si a devenit un simbol al distrugerii biodiversitatii si al catastrofei climatice.      

FabricatinIasi: Vinul rosu de Uricani

Iata am gasit un articol interesant in ZiaruldeIasi:

Cine promoveaza un brand national: vinul rosu de Uricani?

Conform unei informatii publicate de „Ziarul de Iasi”, la Balul Palatului Culturii, oaspetii au fost tratati cu doua sortimente de vin: vin alb de Cotnari si vin rosu de Uricani. E adevarat, domnule prefect?

Daca despre Cotnari, cititorii din Iasi, din tara si din Europa chiar cunosc deja destule informatii, datorita promovarii sale profesioniste, despre vinul rosu de Uricani cunosc doar specialistii in viticultura si oenologie, intre care academicianul Valeriu Cotea, detine de departe locul de frunte.

Fara intentia de a plictisi cititorul, facem doar citeva precizari: vinul rosu de Uricani se produce din strugurii proveniti din Podgoria Uricani, cu centrul in fosta comuna Uricani, desfiintata abuziv in anul 1968, azi sat al comunei Miroslava, situat la doar citiva mii de metri de S.C. „Antibiotice”. Viile din zona sint amintite, in istorie, la anul 1588, iar vinul rosu provenea, in cantitati modeste, din „Via cea Mare”, situata pe dealul Uricani.

Astazi, vinul este produs de S.C. „Vinia” Iasi, in trei sortimente – Feteasca Neagra, Cabernet si Merlot, insa iesenii nu-l pot gasi cu usurinta in magazine, probabil datorita pretului. Rar se gaseste si in restaurante. Nici magazinul „Metro” nu are in rafturi un asemenea vin, desi se afla asezat in centrul arealului de cultura si in hotarul Uricanilor.

In afara indicatorului rutier „Uricani – 2 km” de pe DE 583, linga S.C. „Antibiotice”, trecatorul, turistul european nu stie ca respira aroma viilor de Uricani si ca trece pe linga rezervatia floristica „Valea lui David” si „Padurea de Stejar Uricani”.

De unde sa afle, daca nimeni nu-l informeaza? Autoritatile administrative iesene sint in cautare de branduri pentru a fi promovate in Uniunea Eropeana. Acesta nu poate fi promovat? Si cine ar trebui sa fie primul interesat, daca nu Primaria comunala pe teritoriul careia se afla Podgoria Uricani?

Stiti care e aceasta, caci pe harta nu exista comuna Uricani?

Mihai Constantinescu, secretarul Asociatiei Culturale „Fiii Satului Uricani”

Marius Ursache: despre evaluarea brandurilor din proiect

„Ok, hai sa-ti dau niste comentarii pe care nu ma deranjeaza (ba dimpotriva) sa le faci publice:
– Procedura de evaluare e foarte subiectiva, pentru ca fiecare va favoriza acele branduri despre care stie. Nu e reprezentativa pentru ca nu are valoare cantitativa (sa spui ca brandul e cunoscut sau apreciat) si nici calitativa (opinia unor experti din diverse zone nu e relevanta pentru ca nu se bazeaza decat pe un set de criterii de bun simt).
– Notele mele sunt ca apreciere a unui cetatean al Iasului, nu al unui specialist in branding. Ca specialist, nu sunt in masura sa imi dau cu parerea pe un subiect care presupune o alta metodologie de cercetare.
– Inteleg, in acelasi timp, ca e o initiativa menita sa stimuleze interesul pentru brandurile din Iasi si reprezentarea orasului prin brandurile de consum/organizationale, si de aceea o sprijin. ”

Marius Ursache
Chief Creative Officer
Grapefruit
Pages:« Prev1234567891011121314Next »