IMPORTANT
Vino sa cunosti producatorii locali!
La Zilele Nordului se arata Moldova nestiuta
Afaceri.ro organizeaza prima Misiune Economica la Cernauti
Delegatia Invest in North-East Romania pleaca astazi la Expozitia Mondiala de la Milano
Articole
mai 16, 200711 years ago

15 marci care reprezinta Iasul

Iata un material care cred ca este inspirat de proiectul nostru.

   Autor: Ancuta BALAN, ZiaruldeIasi

Ce „marfa” mai reprezinta astazi Iasul in tara? “Ziarul de Iasi” a realizat o analiza pe aceasta tema, alcatuind astfel o lista cu 15 produse sau firme care sunt acum adevaratii ambasadori ai judetului. Vechea mandrie a Iasului, industria grea, tevile Metalurgica sau firele marca CFS, a fost inlocuita in ultimii ani cu noi branduri care fac cunoscut Iasul. Pe langa vechile marci Cotnari, Antibiotice, uleiul Unirea etc., au aparut branduri precum Iulius Mall, Polirom, Kosarom, Tess Conex sau Grapefruit. Ce spun specialistii despre importanta brandurilor pentru o comunitate?

Vechea mandrie a Iasului, industria grea, a fost inlocuita de noi branduri. Tevile marca Metalurgica, firele de la Combinatul de Fibre Sintetice sau piesele imense, carate cu masini colosale, de la Combinatul de Utilaj Greu, marcau judetul pe harta economica a tarii inainte de ‘90. Investitorii ieseni incep insa sa inlocuiasca vechile industrii ale perioadei comuniste cu branduri din moda, din edituri, cu marci de piese auto, produse din carne sau cu mall-uri.

“Ziarul de Iasi” a provocat importanti patroni din Iasi, posesori de branduri in ascensiune, cum ar fi Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Cristina Nichita, Grapefruit etc. sa isi descrie propria afacere si modul cum a evoluat de la infiintare.

Iasul are si alte branduri importante, aparute inainte de 1990 si pastrate si in prezent, printre care se afla Antibiotice, Cotnari, Bucium, perdelele de Pascani sau uleiul Unirea, ori dupa ‘90, cum ar fi Irina Schrotter, Ravioli, produsele din lapte de la Promilch, targurile Camex etc. Nici unul din patronii ieseni nu si-a putut aprecia in cifre valoarea brandului detinut. Aceasta desi, in strainatate, evaluarea in bani a unei marci este un lucru obisnuit.

“K”-ul Kosarom-ului vine de la knock-out
Cat valoreaza marcile Iasului? Potrivit standardelor internationale de contabilitate sau evaluare, valoarea unui brand nu se poate masura in acelasi fel in care se evalueaza un activ tangibil. “Importanta in clasificarea marcilor este notorietatea firmei. Aceasta poate fi aflata printr-un studiu de piata, la nivelul Iasului sau la nivel national, dar deocamdata nu a solicitat nimeni din Iasi un astfel de studiu”, a spus Tudor Jijie, lector doctor in cadrul Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor.

Valoarea unui brand este data de forta financiara demonstrata in piata, respectiv evolutia vanzarilor, pornind de la datele financiare inregistrate, perspectivele de crestere ale categoriei sau industriei respective in anii urmatori sau rata de redeventa. Pentru multi dintre investitorii ieseni, primul pas in afaceri a fost mai degraba o chestiune de inspiratie.

“Afacerea pe care o conduc s-a dezvoltat de zece ori de la infiintare pana in prezent. Am pornit afacerea in decembrie 1990, de la o sectie din fosta intreprindere de comercializare a carnii, care s-a privatizat printre primele din tara. Imediat dupa ‘90 nu era nevoie sa faci o analiza de piata, pentru ca populatia era infometata”, a argumentat Neculai Apostol, presedintele grupului de firme Kosarom. “K”, de la knock-out, un rosu puternic si o sabie pentru sigla, prin aceasta isi facea curaj marca Kosarom in primii ani. “Alegerea numelui firmei si a siglei a fost o inspiratie de moment. Am fost ajutati de un prieten, desenator tehnic, iar despre K de Kosarom as putea spune ca vine de la termenul «knock-out». Sabia am adaugat-o pe parcurs, dar vrem sa renuntam la ea pentru ca nu mai corespunde designului actual”, a precizat Apostol.

Kosarom produce in prezent aproximativ 80 de sortimente de preparate din carne, materia prima fiind asigurata in cea mai mare parte din productia proprie. Firma face parte, alaturi de societatile Agricola Tirgu Frumos, Suinprod Roman si Avi Top Iasi, din grupul de firme Kosarom, unul dintre cei mai importanti producatori de preparate din carne din Romania.

Polirom are deja cinci tipografii in toata tara
Editura Polirom a imprumutat numele tipografiei care functioneaza si in prezent in Calea Chisinaului, unde se tiparesc inca o parte dintre carti. In prezent, productia Polirom a ajuns sa fie sustinuta de cinci tipografii din toata tara.

“Avem multi colaboratori in toata tara. Impreuna alcatuiesc ceea ce ar putea fi spiritul editurii, un brand national care, intr-o mare masura, este dator si climatului cultural al Iasului, adica locului unde el s-a format”, a declarat Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom.

In unele cazuri, salturile spectaculoase se explica printr-o eficienta utilizare a resurselor umane. Editura Polirom, de exemplu, a pornit in 1995 de la o cifra de afaceri de 125.000 de dolari si a atins in 2006 o cifra de afaceri de aproximativ cinci milioane de euro, cu 20% mai mare ca in anul precedent.

Iulius Mall, un brand cunoscut in toata tara
Cei care au creat brandul Iulius Mall, infiintat in anul 2000, au reusit sa anticipeze piata. Dupa cum sustin reprezentantii companiei, obiectivul grupului a fost construirea de shopping mall-uri sub acelasi brand in toate orasele cu potential ale Romaniei, unde clientii sa gaseasca marfuri variate si un spatiu placut pentru a-si petrece timpul liber. Si a reusit sa fie cea mai importanta marca de mall-uri din afara Bucurestiului.

“Succesul brandului, traficul de clienti si vanzarile ridicate sunt rezultatul  unei strategii creative de comunicare a avantajelor brandului. Am cautat mereu sa crestem in calitate si sa organizam evenimente atractive”, a explicat Iulian Dascalu, patronul Iulius Group. Dascalu sustine ca nu a evaluat Iulius Mall din punctul de vedere al marcii si nici nu isi pune problema sa o dea in franciza.

Tess Conex si “toba de Iasi”
Noile marci ale Iasului s-au intersectat in timp cu nume importante din tara. O dovada este si evolutia grupului de firme Conex, infiintat in anul 1993, la inceput ca afacere de familie, al sotilor Tereza si Ioan Prisecaru, despre care se spune ca, in aceasta bransa, au dat lovitura cu asa-numita “toba de Iasi”, pentru Dacii, care reusise chiar sa bata, prin pret, “toba de Pitesti”.

“Tess Conex a evoluat odata cu piata pieselor de schimb, care, la randul ei, a evoluat in stransa dependenta cu piata automobilelor. Astfel, daca in primii ani, piesele produse de Tess Conex erau destinate marcii autohtone Dacia, actuala oferta cuprinde piese de schimb pentru aproape toate tipurile de autoturisme”, a explicat Ruxandra Krisan, purtator de cuvint al grupului de firme Conex.

Irina Schrotter si Nichi Cristina Nichita imbraca vedetele
Managerii de firme au inteles ca, daca nu-si promoveaza bine marca, nu au sanse sa concureze cu concernurile europene. Astfel, pentru a-si defini mai bine identitatea, casa de moda Niky Fashion s-a schimbat de curand in Nichi Cristina Nichita.

“Pozitionarea foarte clara pe piata este calea spre succes. Ceea ce ne deosebeste de celelalte marci de moda este linia clasic eleganta pentru femeia din business si gama larga de marimi, ceea ce ne face un apreciat brand de pret-a-porter”, a argumentat Anca Diaconita, director de marketing al Casei de moda Cristina Nichita.

Un alt jucator iesean important in lumea modei romanesti, poate mai cunoscut decit Nichi Cristina Nichita, este Casa de Moda Irina Schrotter. Proprietara acesteia nu a vrut insa sa ofere detalii despre afacerea sa.

Grapefruit, creator de imagine
Din Iasi a luat startul si o importanta firma la nivel national de web design si de evaluare de branduri. Grapefruit, firma infiintata de graficianul Marius Ursache, a desfasurat initial doar activitati creative, design grafic si web, oferite prin Internet clientilor din Statele Unite si Europa, iar din 2001 a avut primul client din tara, firma de telefonie Connex. Patronii Grapefruit ezita insa cind este vorba sa isi evalueze financiar propriul brand.

“Este greu de spus, tocmai pentru ca stiu bine ce inseamna evaluarea unui brand. Nu ma pot gindi decit la un interval de marime: sigur peste 100.000 de euro, dar nu peste 1 milion. De la infiintare pana in prezent cifra de afaceri a crescut cu un ordin de marime, de la zeci de mii la sute de mii de euro”, a mentionat Stefan Liute, director de strategie al firmei Grapefruit.

Potrivit specialistilor in branduri, pentru a calcula valoarea financiara a unei marci, importanta este capacitatea brandului de a genera prin sine insusi venituri pe o perioada lunga de timp. “Daca brandul Grapefruit sau oricare altul ar fi de vanzare, partile ar investi cel mai probabil in mod egal bani intr-un proces de evaluare, inainte sa faca tranzactia propriu-zisa”, a mai spus Liute.

15 marci
Cele 15 marci care pot fi considerate ca reprezinta ambasadorii Iasului sunt, nu neaparat in aceasta ordine: Polirom, Iulius Mall, Kosarom, Conex, Irina Schrotter, Nichi Cristina Nichita, Grapefruit, Cotnari, Bucium, Antibiotice, Perdele Pascani, Ulei Unirea, Ravioli, Promilch lactate, tirgurile Camex.

Cat de importante sunt marcile pentru promovarea unei comunitati
Marcile cu impact economic ajung sa reprezinte o intreaga comunitate. Astfel, sunt cunoscute exemplele cum ar fi Coco Channel pentru moda frantuzeasca, Mercedes pentru industria de masini a Germaniei sau brandul Nokia pentru Finlanda.

“Marcile sunt un fel de ambasadori pentru imaginea orasului unde au fost lansate. In acest fel se exporta niste valori care s-au dezvoltat local si reprezinta la nivel international calitatea anumitor servicii”, a precizat Marius Ursache, director al Grapefruit Design.

Si orasele au nevoie de o marca. “I love New York” a reprezentat una dintre cele mai reusite campanii de promovare a unui oras, iar tricourile cu imaginea literei “I”, urmata de simbolul inimii, sub ele fiind literele “N” si “Y” au devenit clasice.

Campania a fost lansata in 1977 de catre departamentul de dezvoltare economica al statului New York, in scopul relansarii imaginii turistice a orasului.

De curind, Gradina Zoologica din Berlin a inregistrat numele ursuletului polar Knut ca marca, dupa succesul mediatic neasteptat. Respins de la nastere de mama sa, Knut a fost crescut de oameni si a devenit un simbol al distrugerii biodiversitatii si al catastrofei climatice.      

Pages:« Prev12...102103104105106107108109Next »